În fiecare an pe 20 ale lui Cuptor localitatea Polovragi din extremitatea nord-estică a Gorjului devine gazda ospitalieră a celei mai mari sărbători populare desfăşurată în spaţiul Olteniei Subcarpatice.
Şi în aceste zile, autorităţile locale s-au pregătit aşa cum se cuvine pentru organizarea în bune condiţii a manifestărilor cultural-artistice, precum şi a bâlciului tradiţional ce va avea amploarea maximă de Sfântul Ilie, pe locul numit Câmpul Mare din apropierea Mănăstirii Polovragi.
Pentru cititorii noştrii care doresc să participe fie chiar şi pentru câteva ore la complexul de manifestări artistice şi religioase desfăşurate cu această ocazie în perimetrul Polovragi- Cheile Olteţului să reamintim câteva date şi informaţii legate de trecutul locurilor precum şi de potenţialul turistic al zonei.
Istoria locurilor
Comuna Polovragi, este situată în partea de nord-est a judeţului, la poalele muntelui la ieşirea Olteţului din defileu în mica depresiune ce poartă acelaşi nume. Localitatea este atestată documentar din anul 1480 pe vremea lui Radu cel Frumos, după cum reiese dintr-un document de mai târziu al lui Matei Basarab, prin care confirmă dreptul de proprietate boierilor Pîrăieni şi Mileşti asupra locurilor.
Ipoteze
Asupra denumirii localităţii au fost formulate de-a lungul vremurilor mai multe ipoteze. Una dintre ele spune că denumirea ar fi legată de existenţa în trecut pe aceste locuri a unei plante rare numită polovragă folosită de un vraci ce locuia într-o peşteră şi prepara tot felul de leacuri pentru bolile oamenilor. O altă ipoteză spune că denumirea ar veni de la cuvântul grecesc polovrakos ce ar însemna în traducere îngrămădire de stânci. În fine, o a treia ipoteză susţine că denumirea, ar veni de la cuvintele slave pole şi ovrag, ceea ce în traducere ar însemna „defileul din câmpie” pe acele locuri unde muntele şi despicătura cheilor răsar direct din netezimea terasei pe care se află satul.
Conservarea tradiţiilor locale
În zilele noastre, Polovragiul este o cochetă localitate de munte, ce îmbină armonios trăsăturile obiceiurilor şi ale dansurilor populare de peste munte, cu cele ale satului oltenesc. O formaţie de dansuri populare şi folclor, înfiinţată încă din anul 1948, împreună cu mai tinerii componenţi ai asociaţiei cultural-artistice, A.T.L conservă vechile tradiţii ale artei muzicale şi portului popular tradiţional. Se spune că aici, la Polovragi este cel mai bun ansamblu de fluieraşi din ţară şi tot aici, se coc cele mai bune căpşuni.
Ce se poate vizita
O serie de obiective turistice şi religioase pot fi vizitate cu ocazia participării la renumita nedeie oltenească :
-Cheile Olteţului săpate de râul cu acelaşi nume, în calcarele masivului Polovragi-Cernădie, pe o distanţă de mai bine de 2km cu pereţi înalţi ce impresionează ochiul prin îngustimea şi sălbăticia pereţilor de calcar.
Datorită înălţimii acestora (250-300m) precum şi a verticalităţii lor, în acest perimetru există o multitudine de trasee de alpinism şi escaladă cu diferite grade de dificultate
-Mănăstirea Polovragi denumită în vechile documente „Mănăstirea de la Braniştea, sămănată din Polovragi” este ctitoria din anul 1643 a logofătului Danciu Pîrăianu. Aceasta, a fost ridicată pe locul altei biserici înălţată în perioada 1503-1505, de un strămoş al lui Danciu Pîrăianu. Mănăstirea se află aşezată într-un loc de un pitoresc aparte, în apropierea unei păduri de castani.
-Peştera Polovragi localizată în Cheile Olteţului, este cea mai lungă cavitate din Oltenia (9186m) şi a cincea din ţară. Peştera a constituit de-a lungul vremii adăpost pentru haiduci chiar pandurii lui Tudor Vladimirescu se spune că ar fi ascuns aici armele aduse de la Sibiu pentru a fi folosite în revoluția din 1821. Primele cercetări în peşteră au fost făcute de I. Joannes, în anul 1868. Studii şi cercetări, au mai făcut E. Racoviţă şi R. Jeannel, în anul 1929. Peştera a fost vizitată de A. Vlahuţă şi este menţionată în a sa „Românie Pitorească”. În anul 1961, I .Ilie, parcurge peştera de la un capăt la celălalt şi publică o lucrare din care reiese că peştera, avea o lungime cunoscută pe atunci, de 3km. Din anul 1974 peştera este cercetată de speologii de la Clubul de Speologie Focul Viu din Bucureşti şi prin descoperirea de noi galerii cavitatea ajunge la lungimea cunoscută astăzi. Prin continuarea cercetărilor, în special în zona etajului activ de către speologii de la Grupul de Explorări Speologice Subacvatice (GESS București) peştera ar putea depăşi lungimea de 10km. Astăzi peştera este declarată rezervaţie speologică, accesul turiştilor fiind limitat pe o anumită porţiune în lungime de aprox 800m.
-Cu puţin timp în urmă a fost inaugurată Poteca de Plai unde cei ce doresc pot străbate traseul de 1-2 ore cu o diferenţă de nivel pronunţată şi pe parcursul căreia pot vedea pe Piatra Polovragilor Crucea lui Ursache monument memorial scris cu litere chirilice şi închinat unui vătaf de plai prin anul 1800 precum şi o panoramă de excepţie a întregii zone dacă starea meteo este favorabilă.
Iată cum participând la cea mai mare sărbătoare a Olteniei Subcarpatice pot fi vizitate şi o serie de obiective de o mare valoare spirituală şi turistică.
În loc de final
Perimetrul Polovragi- Cheile Olteţului, este declarat arie protejată şi ocrotit de lege. Dar pentru ca şi generaţiile viitoare să-şi poată desfăta privirea cu frumuseţea şi sălbăticia sa este necesar să fie protejat şi de oameni.
Mugurel Petrescu
