Mânăstirea situată în localitatea Târgu-Logreşti, din judeţul Gorj, va îmbrăca în curând haine de sărbătoare, motivul fiind dat de sărbătorirea hramului aşezământului monahal – Sfinţii drepţii şi dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana.
Construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de familiile craiovene Pandia, Obedianu şi Oţetelişanu, împreună cu preotul Ion Tândălescu, biserica mânăstirii este realizată din cărămidă, în formă de cruce, în stil brâncovenesc, de către meșteri necunoscuți. Pictura interioară este în ulei, în stil bizantin, făcută de pictori anonimi. Starea de conservare este bună. În exterior nu există decât pe frontispiciu trei icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie.
Biserica are pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din zid, iar turla, de formă octogonală, este așezată peste pronaos. Fațadele exterioare ale bisericii poartă un brâu median înconjurător, însoțit deasupra și dedesubt, la douăzeci de centimetri distanță, de un alt brâu, mai subțire. Atât deasupra brâului, cât și sub el, sunt firide mari, nezugrăvite. O clopotniță pe schelet metalic a înlocuit vechea clopotniță din lemn, ce se afla în dreapta bisericii, la vreo 25 de metri distanță, și era încadrată de o poartă masivă, tot din lemn, prin care se intra înăuntru.
Ctitoria unui preot de mir
În anul 1769, ctitorul Ion Tândălescu, devenit între timp egumen, sub numele de Iosif ieromonahul, face un act de închinare a așezământului monahal ca metoc al Episcopiei Râmnicului. O pisanie din acele timpuri ne spune: ,,Având râvnă bună, numitul părinte ieromonah Ion ca să facă o biserică de piatră pe cureaua moșiei Sfinției sale din Tândălești, făcând și gătirea numai cu cărămidă și neîngăduindu-l fiul său Stancul dimpreună și cu alți moșneni au mers și s-au învoit cu Costache Pandia și soția sa Ilinca, cari i-au dat patru fălci de loc în hotarul Logreștilor, unde a cărat cărămida ce avea făcută și cu cheltuiala lor a înălțat schitul“. În anul 1785, ctitorul Costache Pandia înnoiește închinarea făcută de Iosif ieromonahul. Între anii 1830-1840, serveşte ca biserică de mir cu hramul ,,Sfinţii Voievozi“, în locul hramului iniţial de ,,Sfinţii împăraţi, cei întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena“. La începutul secolului trecut, între anii 1911-1914, biserica mânăstirii este restaurată de proprietarii Tănăsache şi Elena Dumitrescu Negrea. Tot atunci se construiește şi un paraclis, pe dâmbul dinspre apus, astăzi dispărut.
Închinată Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana
În anul 1931, la îndemnul PS. Părinte Nifon Criveanu, începe restaurarea bisericii în forma actuală cu sprijinul doamnei Magdalena Mihai Săvoiu şi a altor buni creştini. O clădire cu etaj, astăzi monument istoric, este construită pentru clericii slujitori, iar mânăstirea este înzestrată de doamna Magdalena Mihai Săvoiu cu peste 5000 de metri pătraţi de pădure şi un teren agricol, pe care s-au sădit pomi fructiferi şi vie. Stareţi ai obştii monahale au fost Iuvenalie Crainic, Chiril Şaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig şi Gherasim Manda. La data de 17 noiembrie 1940, vrednicul de pomenire ÎPS Nifon Criveanul, mitropolitul Olteniei, săvârşeşte slujba de resfinţire a lăcaşului de cult religios, aşezându-se atunci şi hramul actual, ,,Sfinţii dreptii şi dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana“. În anul 1960, Schitul Logrești a fost desființat, în urma unui decret dat de comuniști, devenind biserică a parohiei Logrești. În anul 1976, biserica schitului de la Logrești a fost declarată monument istoric. Au început reparațiile, sub conducerea preotului paroh Ioan I. Popescu, s-au acoperit cu șiță de brad: biserica, clopotnița și casa stăreției. Abia pe la începutul anului 1990, în așezarea monahală din Logrești se repun bazele vieții monahale, la inițiativa ÎPS Părinte Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei din acea vreme, schitul fiind redeschis de un grup de maici venite de la Mânăstirea Polovragi. Mai apoi, în anul 1992, schitul devine mănăstire de maici.
Viaţa monahală după ‘89
Abia după Revoluţia din decembrie 1989, la iniţiativa vrednicului de pomenire Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei, s-a reluat viaţa monahală la Logreşti, prin venirea unor măicuţe din obştea monahală de la Polovragi. Vreme de doi ani de zile, Schitul Logreşti a aparţinut de Mănăstirea Polovragi. Din 1992, aşezământul a redevenit mănăstire de sine stătătoare. După anul 2008, lucrările de refacere a sfântului lăcaş de închinare au durat patru ani de zile, iar fondurile băneşti necesare reparaţiilor au fost asigurate de Ministerul Culturii şi Cultelor, Consiliul Judeţean Gorj, Primăria şi Consiliul Local Târgu-Logreşti. În acelaşi context, au fost realizate lucrări de restaurare a picturii din interiorul bisericii, reparaţii la hidroizolaţia bisericii, precum şi schimbarea pardoselii şi a acoperişului vechi al bisericii cu unul nou, din tablă de alamă. În prezent, obştea Mănăstirii Logreşti numără aproximativ 20 de vieţuitoare, aflate sub conducerea stareţei Fevronia Nuţă. În biserica mănăstirii se fac zilnic cele şapte laude bisericeşti şi Sfânta Liturghie. De un alb strălucitor şi îmbrăcat în straie de sărbătoare, cinstitul lăcaş de închinare aşteaptă credincioşii la slujba de resfinţire de joi, 9 septembrie. După cum ne-a declarat Preacuvioasa maică Fevronia Nuţă, stareţa mânăstirii din Târgu-Logreşti, la slujba de hram din ziua de 9 septembrie 2021, cu binecuvântarea ÎPS Părinte IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi mitropolitul Olteniei, va sluji un ales sobor de preoţi din cadrul Protoieriei Târgu-Cărbuneşti, sub protia PC Părinte Iulian Mărgineanu, protopop de Târgu-Cărbuneşti, alături de diaconi şi membri ai Grupului psaltic ,,Sf. mare mucenic Dimitrie“ din Craiova. Credincioșii din judeţul Gorj şi nu numai, precum şi toţi iubitorii de viaţă duhovnicească, sunt aşteptati aşadar joi, 9 septembrie, de praznicul Sfinţilor drepţilor şi dumnezeieștilor Părinţi Ioachim şi Ana, dincolo de albia râului Amaradia, la hramul Mânăstirii din Târgu-Logreşti.
Marius Stochiţoiu
