De 100 de ani, slt. Ecaterina Teodoroiu își doarme somnul de veci în Târgu-Jiu

509

Cu ocazia serbării „Centenarului Tudor Vladimirescu”, din iunie 1921, rămășițele pământești ale eroinei slt. Ecaterina Teodoroiu au fost exhumate din Valea Glodului, județul Putna, la 4 iunie 1921, și aduse cu trenul la Târgu-Jiu, iar la 9 iunie 1921 au fost depuse într-o criptă aflată în fața Primăriei Târgu-Jiu, în cadrul unor funeralii naționale.

La 22 august 1917, slt. Ecaterina Teodoroiu se afla cu plutonul său din Compania a 7-a, a Regimentului 43/59 Infanterie Lupeni pe Dealul Secului. Spre seară au fost atacați de militari din Regimentul 40 Rezervă german, iar pieptul tinerei fete de numai 23 de ani a fost lovit de două gloanțe de mitralieră ce i-au curmat viața și pus capăt visurilor și idealurilor de viitor, iar trupul i-a căzut eroic pe câmpul de luptă. Ridicată de brancardieri, Ecaterina a fost dusă la postul de comandă al Regimentului, unde a rămas până a doua zi, când a fost înmormântată cu onoruri militare în Valea Zăbrăuciorului, la 23 august 1917, în satul Poieni, comuna Fitionești, județul Putna (astăzi Vrancea), lângă casa lui Apostoleanu, alături de mormântul căpitanului gorjean Dumitru Morjan, mort în fruntea Companiei a 6-a cu o zi înainte, la 21 august 1917. Ziarul „România” din 27 august 1917 a făcut cunoscută tuturor românilor din Moldova și celor refugiați aici jertfa supremă a „Eroinei de la Jiu”.
Pentru fapta sa de arme, Ecaterina Teodoroiu a fost citată prin Ordin de Zi al Regimentului „Lupeni”, comandat de colonelul Constantin Pomponiu: „În timpul ciocnirii de ieri noapte, pe Dealul Secului, a căzut în fruntea plutonului său, lovită-i în inima-i generoasă, de două gloanțe de mitralieră, voluntara Ecaterina Teodoroiu, din Compania a 7-a. Pildă rară a unui cald entuziasm, unit cu cea mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au numit-o pe drept cuvânt «Eroina de la Jiu» și-a dat suprema jertfă, lipsită de orice trufie, de orice deșartă ambiție, numai din dragostea de a apăra pământul Țării noastre, cotropit de dușmani. Ecaterina Teodoroiu a fost pilda celor mai viteji apărători ai Țării, pe care i-a întrecut prin puterea cu care-și înfrângea slăbiciunea femeiască, știind să dovedească vigoarea bărbăției de trup și de suflet și calitățile întregi ale unui ostaș neobosit și plin de entuziasmul de a se face folositor în așa preț. Aceea care a luptat ca un viteaz din alte vremuri la Târgu-Jiu, aceea care și-a desfășurat o energie rară împotriva morții albe, care a secerat pe camarazii ei bolnavi de tifos exantematic, pornindu-se în luptă cu un avânt renăscut, cu nădejdea că va contribui și ea la opera cea mare a răzbunării, de a cărei pregătire a luat și ea parte activă. A căzut înainte de a ajunge la țelul acestei revanșe. Și-a dat viața cu simplitatea ostașului, nu pentru a obține apoteoza de vorbă, ci pentru că așa cerea inima ei, că i se împlinește datorită victoriei. Aceia care în vitejia-i comunicativă se descoperă, spre a-și îndemna oștenii, vorbindu-le: «Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine», are drept în clipa aceasta la cinstirea veșnică a tuturor Românilor. Pentru dragostea-i de Țară, pentru sentimentu-i rar al datoriei, pentru energia și avântul cu care și-a împlinit ceea ce socotea o misiune, până la jertfa supremă, o citez prin ordin de zi pe regiment, dând-o ca pildă tuturor ostașilor”.
După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari.
Cu ocazia serbării „Centenarului Tudor Vladimirescu”, din iunie 1921, la patru ani de la moartea Ecaterinei, pe 4 iunie 1921, osemintele eroinei au fost deshumate din Valea Glodului și aduse cu trenul la Târgu-Jiu pe ruta Focșani – Râmnicu Sărat – Buzău – Ploiești – București – Târgu Jiu.
Pe 5 iunie 1921, Comandamentul Garnizoanei Focșani și Prefectura Putna anunțau focșănenii cu privire la aducerea la Focșani a osemintelor eroinei Ecaterina Teodoroiu în orașul de pe Milcov, în drumul spre Târgu-Jiu. Pentru programul aducerii în Focșani au contribuit oficialitățile militare și civile din județul Putna și Virgil Săvescu, deputat de Gorj și totodată președinte al Comitetului de Sărbătorire a „Centenarului Tudor Vladimirescu” (1821-1921). Prin urmare, duminică, 5 iunie, la ora 16.00, au fost aduse la Focșani osemintele eroinei Ecaterina Teodoroiu, într-un coșciug pus pe afet de tun tras de șase cai albi pe șoseaua Mărășești – Focșani. „Detașamente din toate unitățile garnizoanei, în frunte cu muzica Regimentului 50 Infanterie, au întâmpinat sfintele moaște, la 2 km în afară de oraș, pe drumul Mărășeștilor. La sosirea carului mortuar, corurile și muzica Regimentului 90 Infanterie, toate școalele au intonat în chip măreț «Imnul Regal». Cortegiul a străbătut Calea Cuza Vodă, strada Centrală, strada Mare, Bulevardul Carol până la Capela Militară, unde s-a depus sicriul cu osemintele eroinei”, a povestit profesorul de istorie focșănean Cezar Cherciu. Luni, 6 iunie, a fost organizat un pelerinaj la Capela Militară, când populația a depus flori pe sicriul eroinei. La ora 14.30, coșciugul a fost îmbarcat într-un vagon mortuar care a plecat cu trenul spre București.
În Gara de Nord, vagonul în care se aflau osemintele Ecaterinei Teodoroiu a fost acoperit de flori și îmbrăcat în verdeață și în tricolor. Cortegiul a fost primit de oficialitățile Capitalei și de numeroși bucureșteni. Era format din două tunuri capturate de gorjeni la Jiu și Mărăști și a parcurs străzile Capitalei în uralele celor care au venit să participe la acest eveniment. Cele două tunuri erau conduse chiar de ofițerii eroi care le capturaseră, căpitanii Nicolae Pătrășcoiu și Ioan Neferescu, ambii din Regimentul 18 Infanterie Gorj. „Locotenentul în rezervă Neferescu Ioan, din Regimentul 18 Infanterie, a fost decorat în ziua de 18 octombrie 1917 cu Ordinul Mihai Viteazul cls. III pentru avântul și vitejia cu care a comandat Compania a 11-a în luptele de pe Dealul Mărășeștilor, în iulie 1917, capturând prizonieri germani și o baterie de obuziere de 100 mm. În ziua de 14 octombrie 1916, fiind însărcinat să-l respingă pe inamic, deși compania sa avea un efectiv redus, sublocotenentul Pătrășcoiu Nicolae, din Regimentul 18 Infanterie, a pornit la atac, reușind cu ajutorul a doi tunari români să captureze două baterii complete de obuziere din Regimentul 21 Bavarez. Pentru fapta sa, sublocotenentul Pătrășcoiu Nicolae a fost distins cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a”.
În ziua de 9 iunie 1921, sicriul cu rămășițele pământești ale Ecaterinei a fost depus într-o criptă betonată amplasată în centrul municipiului Târgu-Jiu între clădirea Primăriei și Catedrala ortodoxă cu hramul „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil”. La festivitatea de la Târgu-Jiu a participat și Octavian Goga, poet și om politic, care a însoțit cortegiul funerar de la gară până la primărie, unde a rostit un emoționant discurs.
În perioada 1935 – 1936, deasupra criptei a fost amplasat un monument din piatră albă (travertin italian), sub forma unui sarcofag, sculptat în basorelief de către Milița Petrașcu, cu imagini reprezentând scene din viața Ecaterinei Teodoroiu. Dimensiunile acestuia sunt de 2,90 x 1,60 m și înălțimea 2,10 m, așezat pe un postament cu trei trepte. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe fața dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe latura opusă, apare eroina, în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut parte, ca elevă de curs secundar; celelalte două fețe ne-o înfățișează în război, pornind la atac cu plutonul și momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldați. În cele patru colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte o cunună de lauri.
„Găsesc înălțătoare ideea de a comemora printr-un monument înaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu. Va fi din partea celor vii o dovadă de recunoștință și de admirație; dar va fi de asemenea cel mai frumos exemplu de virtuți ale neamului pentru generațiile ce vor veni”, a spus generalul Henri Mathias Berthelot despre această inițiativă.
La finele anului 2018, mausoleul a intrat în renovare generală, fiind demontat, bucată cu bucată, curățit și refăcut. Dezvelirea acestuia, după renovare, a avut loc la data de 14 ianuarie 2019, cu prilejul aniversării a 125 ani de la nașterea eroinei.
Ecaterina Teodoroiu se înscrie, prin sacrificiul său, în galeria celor peste 330.000 de eroi români din Marele Război, morți, în luptă și în prizonierat, pentru realizarea Românei Întregite și a fost prima femeie ofițer din Armata Română.
La împlinirea a 100 ani de la aducerea osemintelor Ecaterinei Teodoroiu la Târgu-Jiu, se cuvine să-i acordăm din nou onorul ce i se cuvine „Eroinei de la Jiu” aducându-i un pios omagiu, iar faptele sale de vitejie vor rămâne veșnic în inimile noastre și vor fi transmise urmașilor și urmașilor, urmașilor noștri, pentru eternitate.
Lt. col. (rtr.) Gheorghe BUȘE, A.N.C.E.„R.M.” Gorj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here