Dăunătorii prunului -1-

353

Prunul este una dintre speciile pomicole cea mai puternic atacată şi de dăunători dintre care cei mai importanţi sunt :
1 – Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus – care atacă tulpinile, ramurile, lăstarii, frunzele şi fructele pe care le înţeapă pentru a suge seva dar atunci inoculează mai multe toxine. Pe lăstarii atacaţi la locul înţepăturii apar umflături ale ţesuturilor imprimând aspect de nodozităţi iar în jurul punctului de prindere a codiţei fructelor apar pete roşii, caracteristice. Pomii atacaţi rămân în urmă cu creşterea iar cu timpul se usucă începând de la vârf. Combaterea începe cu tratamentele din repausul vegetativ (acestea vor fi subiectul altui articol) şi continuă în vegetaţie cu: Actelic 50 EC – 0,2 %, Admiral 10 EC – 0,1 %, Carbetox 50 CE – 0,3 %, Decis 2,5 CE – 0,05 %, Ecalux 25 EC – 0,1 %, Fastac 10 EC – 0,02 %, Imidan 50 WP – 0,2 %, Lanate 25 WP – 0,2 %, Magic 20 CE 0,2 %, Metil Cotnion 50 WP – 0,08 %, Nurelle S 50 / 500 EC – 0,07 %, Ordatox 25 CE – 0,2 %, Pyrimex 48 EC – 0,2 %, Pallas 50 EC – 0,3 %, Reldan 40 EC 0,1 %, Rival – 0,1 %, Sanvalerate 200 EC / 0,04 %, Zolone 25 WP – 0,3 %. Aceste tratamente se fac combinat cu cele pentru combaterea bolilor şi se repetă la 10 – 15 zile fără a folosi succesiv aceleaşi produse ca în tratamentul anterior.
2 – Omizi defoliatoare – omida păroasă, nălbarul şi fluturele auriu – sunt un grup de insecte capabile chiar să defolieze plantaţii întregi ca urmare a consumului criminal al aparatului foliar al plantelor. Omida păroasă a dudului atacă mai multe specii pomicole şi chiar şi viţa de vie. Din ouăle depuse pe spatele frunzelor şi acoperite cu perişori albi ies larvele care hrănindu-se cu frunzele formează cuiburi din 2 – 3 frunze pe care le prind cu fire de mătase. Frunzele atacate se îngălbenesc, brunifică şi se usucă. Frunzele pot fi consumate integral ( defoliere ) cu excepţia nervurilor. La un atac puternic pot consuma întrega coroană a pomilor şi chiar şi coaja unor fructe. Toată coroana pomilor poate fi îmbrăcată în fire de mătase. Nălbarul – fluturele alb iernează ca larvă în cuiburi asemănătoare cu cele ale omizilor păroase din coroana pomilor atacaţi. Primăvara rod mugurii şi frunzele pe faţa inferioară. Fluturele auriu iernează în cuiburi împletite din frunze roase mai ales în vârful ramurilor iar primăvara rod mugurii şi apoi frunzele. Depune ouă pe dosul frunzelor şi le acoperă cu perişori aurii cu aspect de pâslă. Efectul distructiv este similar cu al celorlalte omizi. Combaterea se face prin tratamente cu: Avant 150 SC – 0,03 %, Basudin 600 EC – 0,015 %, Birlane 24 EC – 0,05 %, Bromex 50 EC – 0,25 %, Ciperin 10 EC – 0,02 %, Cymbush 10 EC – 0,0125 %, Decis 2,5 EC – 0,025 %, Diazinon 60 EC – 0,15 %, Diazol 60 EC – 0,15 %, Danex 80 SP – 0,2 %, Dipel WP – 0,1 %, Ecalux 25 EC – 0,1 %, Fastac 10 EC – 0,008 %, Fury – EC – 0,01 %, Hostation – 0,1 %, Karate 2,5 EC – 0,2 %, Polytrin 200 EC – 0,01 %, Padan 50 DP – 0,1 %, Ripcord 40 EC – 0,0075 %, Sumicidin 20 EC – 0,02 %, Sinoratox Plus – 0,1 % sau Sinefon – 0,25 %. Aceste tratamente se fac combinat cu cele pentru combaterea bolilor şi se repetă la 10 – 15 zile fără a folosi succesiv aceleaşi produse ca în tratamentul anterior.
paduchi-negri3 – Păduchii ţestoşi –Parthenolecanium corni – atacă pe lângă păr şi alte seminţoase, prunul, arbori forestieri sau ornamentali. Se instalează în număr foarte mare pe ramurile tinere pe care adesea se formează o adevărată crustă din carapacele acestora, sug seva plantelor iar acestea se dezvoltă slab. Iernează ca larve sub carapace şi au o generaţie pe an. Femelele depun până la 2.000 de ouă în luna mai şi apoi mor. Larvele migrează de-a lungul nervurilor frunzelor, sug seva până în septembrie când se întorc pe ramuri unde năpârlesc şi se transformă în larve secundare pentru a ierna în crăpăturile scoarţei pomilor, la baza mugurilor sau pe frunzele căzute la sol. Pe timpul iernării acestea sunt protejate de un strat de ceară. Primăvara se ridică pe tulpini şi ramuri şi în luna mai se transformă în adulţi. Combaterea presupune pe lângă tratamentele obligatorii de iarnă cu uleiuri horticole, aceleaşi tratamente în vegetaţie ca la păduchele din San Jose sau la cei lânoşi.
4 – Păianjenul brun al pomilor – Briobia rubrioculus – produce aceleaşi daune pomilor ca şi păianjenul roşu. Iernează în jurul coletului pomilor iar femelele migrează primăvara pe muguri, frunze şi inflorescenţe pe care le parazitează. Are 5 – 6 generaţii pe an. Combaterea se face cu: Cascade 5 EC – 0,05 %, Danirun 11 EC – 0,06 %, Ethil Cotnion – 0,15 %, Fac 40 EC – 0,05 %, Kelthane 18,5 EC – 0,2 %, Karate 2,5 EC – 0,02 %, Mitigan 18,5 EC – 0,2 %, Mitac 20 EC – 0,2 %, Neoron 500 EC – 0,05 %, Nissorun10 WP – 0,03 %, Omite 30 W – 0,2 %, Ortus 5 SC – 0,1 %, Peropal 25 WP – 0,1 %, Proficol 1 GEC – 0,2 %, Piranica 20 WP – 0,5 kg / ha, Sanmite 20 WP – 0,05 %, Torque – 0,05 %, Tedion V – 0,2 %, Talstar 10 EC – 0,04 % sau Vertimec – 0,1 %. Aceste tratamente se fac combinat cu cele pentru combaterea bolilor şi se repetă la 10 – 15 zile fără a folosi succesiv aceleaşi produse ca în tratamentul anterior.
Respectați cu strictețe regulile de protecția muncii, perioada de repaus înainte de recoltare și indicațiile producătorilor menționate pe ambalajele pesticidelor folosite și păstrați-le pe acestea pentru eventuale litigii sau neînțelegeri. Acordaţi atenţie deosebită protecţiei familiilor de albine procedând în mod corespunzător.
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here