Datoriile Omului

234

Ideea din titlu, recunosc, mi-a fost inspirată de o întrebare extrem de firească pe care o ascultătoare i-a pus-o unuia care se pretinde erudit, ba chiar specialist în SF şi a mai deţinut şi demnităţi publice, oarecum.

Se numeşte Alexandru Mironov, profesor de matematici la origini, iar după Marea Învălmăşeală din Decembrie 89 a deţinut şi funcţiile de consilier prezidenţial. Îi mulţumeşte ex-preşedintelui Ion Iliescu şi acum, pretinzând că nu l-a obligat să intre în politică. Adică, în PDSR şi mai apoi în PSD. Ce uită domnia sa este faptul că a deţinut şi portofoliul de ministru al Tineretului şi Sportului, cam înaintea liberalului Crin Antonescu, şi, să fim serioşi, n-a făcut parte dintr-un guvern de tehnocraţi. Pare-se că ar fi fost în tinereţe şi spadasin, deşi nu avem probe. La fel cum nu avem probe că ar fi dat cu subsemnatul atunci când a predat ca profesor de matematici în oraşul Fes, din Maroc, unde-a fost coleg cu gorjeanul Nicolae Filiş, prin anii ‘70. A cam fentat răspunsul ascultătoarei, făcând o doctă pledoarie pentru mersul spre stânga al lumii. Din păcate, s-a cam detaşat, fără argumente de niciun fel, de PSD, de parcă nici usturoi n-a mâncat nici gura nu-i miroase. În realitate, doamna avea dreptate. S-a scris imens, în toată lumea, despre Drepturile Omului, dar nici măcar o carte despre datoriile Omului. Datorii faţă de familie, faţă de societate şi câte şi mai câte datorii ar putea fi. Să-i lăsăm deoparte pe cei dinainte de 1989, că pe atunci – cu toată ideologia impregnată – tot se ocupau de datoriile Omului.
Dar, în aşa zisa noastră democraţie, un puşcăriaş primeşte de la buget – indiferent că se numeşte Ionel Manţog sau Badea Gheorghe – cu mult mai mult decât un cetăţean liber. Dar care nu are loc de muncă ori are unul prost plătit. Cum ar veni, puşcăriaşii – conform drepturilor omului – au drepturi mai mari cu mult decât aceia care trăiesc în aşa zisa libertate.
Ceea ce poate să însemne că nu doar rromii, dar şi românii ori cetăţenii – cu toţii liberi – de altă naţionalitate ai României duc o viaţă mai sărăcăcioasă decât cei din penitenciare. Deţinuţii au masă-casă, presă şi televiziune, asistenţă medicală gratuită, iar dacă mai prestează munci în ferme agrozootehnice – cum au multe penitenciare – se pot alege şi cu oare ce câştiguri. Fie în bani, ca soldaţii de pe vremuri la munci agricole, dar sigur cu reducerea perioadei de detenţie.
O completare a de altfel eruditului Alexandru Mironov ne-a lămurit că şi în Statele Unite ale Americii puşcăriaşii reprezintă aproape 2% din populaţie, mai precis 1,6%. Numai că pe acolo, lege-ai lege şi poliţia îşi face datoria.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here