Criza economică a golit buzunarele gorjenilor care s-au împrumutat la bănci. Sugrumaţi de impozite, taxe, de lipsa locurilor de muncă şi de facturile la utilităţi, tot mai mari şi mai numeroase, cetăţenii judeţului nostru dau din colţ în colţ atunci când trebuie să achite datoriile pe care le-au acumulat. Plata creditului la bancă este lăsată la final, oamenii preferând să achite penalităţi în loc să plătească rata pe care o datorează lunar la unitatea bancară din oraş. În luna iunie, gorjenii aveau restanţe totale la creditele bancare în valoare de 29 de milioane de lei.
Cetăţenii judeţului Gorj au făcut împrumuturi substanţiale la bănci, în ultimii ani, fără să se gândească prea mult la actuala criză financiară. Cei mai mulţi bani au fost împrumutaţi în 2007, considerat un an profitabil din punct de vedere economic, şi la începutul anului 2008. Aşa s-a ajuns ca băncile să ofere împrumuturi clienţilor din Gorj în valoare de peste un miliard şapte sute de milioane de lei. Cele mai multe credite au fost făcute în lei şi au privit în special creditele de consum, un lucru favorabil pentru actualii plătitori. Din cauza crizei, băncile cu sucursale în judeţul nostru se confruntă însă cu destui clienţi care întârzie plata acestor credite, restanţele ajungând astfel, la sfârşitul lunii aprilie, la 22,5 milioane de lei. Reprezentanţii BNR, Sucursala Gorj, susţin că datoria în sine nu ne clasează însă printre primele judeţe în ţară care se confruntă cu rău-platnici.
Restanţele au crescut cu 6,5 milioane de lei, în două luni
În ciuda datoriilor tot mai mari acumulate de gorjeni la bănci, restanţele la credite, la nivel naţional, au scăzut pentru prima dată în acest an. Stabilizarea leului în faţa monedei unice europene şi reducerea dobânzilor la împrumuturi au adus în luna iunie prima scădere a restanţelor la creditele pentru populaţie şi companii, se arată în datele publicate de Banca Naţională a României(BNR). Astfel, în iunie, întârzierile de peste 30 de zile la plată ale persoanelor fizice şi juridice au scăzut cu peste 1% faţă de luna precedentă, la un nivel de 5,5 miliarde de lei. Comparativ cu finele anului trecut, restanţele au crescut cu 92%, în timp ce în intervalul iunie 2008-iunie 2009 nivelul acestora a urcat de peste trei ori.
Nu se ştie dacă trendul de scădere a restanţelor va continua, însă, cu siguranţă, acestea se vor stabiliza, deoarece băncile au coborât dobânzile, iar cursul de schimb se menţine la un nivel solid. Totuşi, principala ameninţare rămâne şomajul, care este în creştere.
Gorjul nu este în topul marilor restanţieri
Potrivit datelor BNR, în luna iunie, cele mai mari restanţe se înregistrau în Bucureşti, 1,6 miliarde de lei, la Braşov, 275 de milioane de lei, la Timiş, 236,3 milioane de lei, la Cluj-Napoca, cu 234 milioane de lei şi la Constanţa unde restanţele au crescut la 168 milioane de lei.
La polul opus, cel mai redus nivel al restanţelor se înregistra în judeţele Caraş-Severin, 37 milioane de lei, la Covasna, 30 milioane de lei, la Giurgiu, 29,2 milioane de lei, în Gorj unde sunt restanţe de 29 milioane de lei şi la Tulcea unde sunt restanţe de 19,4 milioane de lei.
Conform datelor băncii centrale aferente lunii iunie, românii sunt restanţi în special la creditele lei, cu un total de 3,26 miliarde de lei, pe când la împrumuturile în valută, întârzierile au ajuns la echivalentul a 2,244 miliarde de lei. Din totalul creditelor, 85% sunt acordate persoanelor care au un venit lunar sub 2.000 de lei, iar acestea generează majoritatea semnificativă a restanţelor, deoarece populaţia cu venituri mici este mai afectată, în contextul crizei.
La finele primului semestru din 2008, întârzierile la plată reprezentau 0,95% din portofoliul total al creditelor. Potrivit BNR, în următorii ani, populaţiei îi va fi mai greu să-şi achite ratele la credit, întrucât românii vor plăti tot mai mult pentru achitarea dobânzii, în timp ce datoria efectivă faţă de bănci se va diminua mai puţin.
Doina Turdăşan
