VII
Pe scriitorul Ion Cepoi l-am cunoscut sub ipostaza de personalitate cultural-litarară gorjeană din ultimul deceniu comunist şi din întreg intervalul acestui timp prelungit şi imund al tranziţiei noastre postdecembriste.
Definitivase în mod strălucit un apostolat didactic de şapte ani, 1974-1981, în Delta Dunării, după care, a decis să-şi transfere vocaţia restrictiv-didactică într-un alt domeniu umanistic de mai larg orizont, acela, mai vast şi mai generos al culturii şi creaţiei literare.
De aceea, nu-i putem regreta decizia inspirată, promptă şi pertinentă de a abandona învăţământul preuniversitar de la liceul Sulina, din mirifica Împărăţia a apelor sadoveniene, mai ales, că astfel i-a fost facilitat debutul de prozator corintic cu Scrisorile de la Mila 0.
Demn de amintit este şi debutul lui editorial ca poet autentic, autor al volumului Amurgul cuvintelor-litanii împotriva fricii. Această carte dovedea din plin că lira-i vibra, discret, elegiac şi original pe un portativ cu vagi ecouri din lecturile studenţeşti ieşene, bacovian-cioraniene. La Târgu-Jiu, pe meleagurile gorjene, Ion Cepoi s-a distins vreme de peste patru decenii, îndeplinind cu responsabilitate onestă şi cu competenţă exemplară, importante funcţii: de director al Casei de Cultură, de consilier, apoi de consilier şef şi de director al C.J.C.P.C.T., de secretar literar la Teatru Dramatic Elvira Godeanu, cu virtuţi de manager sau mentor. La aniversarea vârstei septuagenare, scriitorul Ion Cepoi se manifesta oarecum reticent, dar exemplar, ca prozator şi poet, cu vigoare şi cu perpetuu altruism pe plan cultural-literar, la nivel judeţean, naţional şi internaţional.
Nu întâmplător, pe data de 15 ianuarie 2020, la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii, scriitorul Ion Cepoi a primit Medalia Meritul Cultural, clasa III-a, Categoria Literatură, oferită de Preşedintele României Klaus Iohanis, prin decret prezidenţial, iar pe data de 30 mai 2022, pe scena Teatrului Dramatic Elvira Godeanu din Târgu-Jiu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, academicianul Nicolae Manolescu, i-a înmânat Diploma de Excelenţă pentru Cultură, Literatură şi Artă. Publicistic, Ion Cepoi a debutat ca poet, în anul 1970, în revista Alma Mater a Universităţii din Iaşi, şi editorial în anul 1981, cu volumul de poezii Reportaj din secolul XX. Pare-se că poezia nu reprezintă genul literar atracţios, preocuparea creativă consecventă şi tenace pentru scriitorul Ion Cepoi, deoarece de la debutul publicistic la cel editorial au trecut aproape două decenii.
După un asemenea mare interval de timp, lira lui Ion Cepoi a vibrat încă odată, tot editorial, discret cioranian, în cartea Amurgul cuvintelor-litanii împotriva fricii, iar în anul 2020, a tipărit ultima sa carte de poezii cu titlul Romanţe pentru prea târziu.
Proza reprezintă celălalt gen literar care evidenţiază gradul de maturitate şi de prestigiu artistic, propice spiritului creator a lui Ion Cepoi. Afirmaţia noastră este confirmată de traiectul, clasicizat pentru literatura română, după care marii prozatori trec de la proza scurtă la cea romanescă, de largă respiraţie epică.
Astfel a procedat şi regretatul nostru scriitor: de la volumele de proză scurtă, epistolară, din Scrisori de la Mila O şi umoristică din volumele Singurătatea alergătorului de cursă lungă şi Manual de istorie alternativă, a cultivat cealaltă proză de amploare, prin romanele Când zeii ca şi oamenii, 2002 şi Zmeul de hârtie, ediţia I, 2005, şi ediţia II, 2008.
Opera literară pe care a conturat-o şi a ilustrat-o deja distinct şi remarcabil artistic Ion Cepoi e completată de studii şi cărţi referitoare la teatru, la frumuseţile şi valorile etnografice gorjene: Îmblânzirea minotaurului (Istoria teatrului Elvira Godeanu, vol. I), Ieşirea în lume (Istoria teatrului Elvira Godeanu, vol. II), Artele spectacolului în Gorj, Apele care se-adună (eseu monografic sat gorjenesc), Ghidul judeţului Gorj, Municipiul Tg-Jiu (album universal), Protocoalele Consiliului Judeţean Gorj şi Elvira Godeanu – o poveste de pe malul Jiului de Sus. Nu trebuie să fie ignorate nici alte lucrări literare ale acestui scriitor excepţional, chiar total: un scenariu de film cu titlul Zidirea, evocând istoria teatrului târgujian, spectacolul Dropia, o adaptare după drama Paracliserul de Marin Sorescu, o piesă permanentă a repertoriului de la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, alt scenariu de film documentar Tg-Jiu-600, în colaborare cu Alpfa Tv. Zis şi făcut, o dramatizare după volumul Manual de istorie alternativă, spectacol achiziţionat de Teatrul de Nord din Satu Mare în anul 2006 şi spectacolul Ieşirea în lume, o adaptare după cele şase volume La lilieci şi alte opere de acelaşi Marin Sorescu, ca premieră absolută pe 16 decembrie 2006, la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu. Nu se poate uita nici meritul artistic dovedit de-a lungul celor peste patru decenii, ca veritabil protagonist al culturii, literaturii şi artei gorjene, inclusiv acela de organizator şi coordonator al Festivalului Internaţional de Literatură Tudor Arghezi.
Ion Trancău
