În această zi, când se apropie Ajunul Crăciunului, aş fi preferat să scriu ceva despre cărţi sau despre autori de cărţi, despre Naşterea Domnului sau despre criza pandemică în care o lume siderată de viziunea eschatologică asupra existenţei caută răspunsuri la marile provocări ale prezentului şi ale viitorului, dar, blestematul de SARS-CoV-2 şi-a ales ca victimă pe fostul meu coleg de facultate, prof. univ. dr. Cornel Constantinescu, cel care împreună cu distinsa lui soţie, doamna prof. univ. dr. Maria Constantinescu, au reprezentat îndeaproape sfătuitorii mei şi oamenii care mi-au insuflat optimismul şi încrederea pentru a susţine teza de doctorat la Şcoala doctorală a Universităţii din Craiova! Prietenul care ne-a părăsit cu câteva zile în urmă, s-a născut la 12 iulie 1953, în comuna Mârghia, la 20 de km de Pitești, pe tronsonul magistralei care duce spre Craiova, acolo unde mama sa bătrână şi îndurerată, îşi plânge cu mare durere singurul ei ajutor, singura ei mângâiere sufletească. Aşadar, ziua despărţirii a sosit prea grăbită, lăsând în urmă un gol imens şi lacrimi de durere fără margini în sufletul celor ce l-au cunoscut pe acest mare om! Păcat că steaua vieţii s-a stins pentru o fiinţă atât de respectată, iar, în acest univers al tristeţii, ne rămân doar stelele amintirilor, care caută să ne aline durerea din suflet!
Cornel Constantinescu era vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie!
Poate că în asemenea momente de adâncă tristeţe e foarte greu să găseşti cuvintele potrivite, pentru că nimic nu-ţi mai poate mângâia sufletul odată cu pierderea unui prieten adevărat! Pot spune că încă din anii facultăţii, Cornel era unul dintre prietenii mei apropiaţi, omul cu care intram în dialog pentru a elucida unele dintre problemele spinoase ale cercetării sociologice din deceniul al optulea al veacului trecut. Ca student, a participat în perioadele de practică de sfârşit de an, în echipele studențești de cercetare sociologică la Pitești, în anii 1972-1974, deoarece cunoștea bine zona respectivă, avea înclinație spre cercetarea sociologică de teren, un spirit de observație ascuțit și o mare capacitate empatică, deoarece se dovedea atent cu subiecţii pe care îi cerceta, vorbea cu oamenii pe care îi intervieva, chiar dacă erau oameni simpli, muncitori veniți de la țară, deoarece vorbea cu mult respect cu acei oameni, ca și cum i-ar fi cunoscut dintotdeauna. După terminarea facultăţii şi după ani de muncă asiduă, în anul 2002 a susţinut teza de doctorat în sociologie cu tema: «Probleme sociologice ale educaţiei. Cercetări în domeniul orientării şcolare şi profesionale», dovedindu-se un specialist profund implicat în dezbaterea şi în rezolvarea problemelor spinoase ale sistemului educaţional din ţara noastră. Distinsul meu coleg, Cornel Constantinescu era vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie, fost deputat între anii 1990 şi 1992, fost inspector școlar general şi unul dintre cei mai apreciaţi şi mai titraţi sociologi români, într-un cuvânt, era un om de o mare omenie, o prestigioasă personalitate a județului Argeș. Începând din anul 1998 și până în acest an, Cornel Constantinescu a desfășurat o fructuoasă activitate didactică în calitate de profesor asociat la Catedra de știinţe socio-umane a Universității din Piteşti, unde a predat cu înltă competenţă cursurile de «Sociologie generală», «Metodologia cercetării în ştiinţele socio-umane», «Politici sociale» și «Teorii ale grupurilor etnice», fiind foarte mult apreciat de către studenţii săi. În cadrul cursurilor de master a predat «Managementul serviciilor sociale şi de sănătate» și «Sociología sănătăţii şi a bolii», atrăgând mereu atenţia asupra condiţiilor precare şi fără perspectivă în care se află serviciile de sănătate din România!
Cornel Constantinescu a slujit cu devotament catedra universitară şi a onorat cu deosebită competenţă profesia de sociolog!
Împreună cu distinsa lui soţie, prof. univ. dr. Maria Constantinescu, de mai multe ori a participat la numeroase proiecte de cercetare naţionale şi internaționale pe teme de asistență socială, a inițiat și s-a îngrijit de apariția Buletinului Ştiinţific, Seria «Ştiinţe Socio-Umane» și a celor zece volume din colecția «Profiluri sociologice» a Editurii Universității din Piteşti, în care au fost valorificate o serie de texte reprezentative ale unor eminenți sociologi români, precum: H.H. Stahl, Dimitrie Gusti, Traian Herseni, Vasile V. Caramelea şi alţii! În calitate de cercetător format şi preocupat de cunoaşterea ştiinţifică, şi-a pus în valoare abilitățile de investigator social, iar, în acest sens, devin mărturii grăitoare cele peste 50 de studii publicate în revisele de specialitate și în volumele pe care le-a coordonat în domenii importante de «Sociologie juridică şi a delincvenţei», Editura Universităţii din Piteşti, 2006, «Satul românesc. Trecut – prezent – viitor. 75 de ani de la cercetarea sociologică a plasei Dâmbovnic», Editura Universităţii din Piteşti, 2014. Distinsul şi mult regretatul meu coleg de facultate, prof. univ. dr. Cornel Constantinescu a fost un bun cunoscător al Gorjului şi al tradiţiilor populare din judeţul nostru, deoarece a fost foarte apropiat de unii parlamentari gorjeni! Ca un semn al preţuirii şi al respectului de care se bucura Cornel Constantinescu, la conferințele și simpozioanele științifice organizate la iniţiativa sa, la Universitatea din Pitești, au participat constant personalități marcante din domeniul sociologiei româneşti, precum academicienii Cătălin Zamfir și Ilie Bădescu, distinșii profesorii Ion Drăgan, Gheorghiță Geană, Maria Constantinescu, Iancu Filipescu, Dumitru Otovescu și alţii, prin întreaga sa activitate, Cornel Constantinescu demonstrând că a slujit cu devotament catedra universitară, că a onorat cu deosebită competenţă profesia de sociolog, fiind omul exemplar care și-a iubit familia, prietenii, neamul și țara!
Vasile GOGONEA
