Cuvântul, cea mai puternică armă!

85

* Ne-am detașat globalist de limba maternă
* Cele trei cuvinte care ne guvernează viața

Cred că niciodată CUVÂNTUL nu a fost folosit ca o ,,armă” atât de eficientă, perfectă, accesibilă și periculoasă ca acum, în zilele noastre.
Trăim într-o lume în care dezinformarea, manipularea, dezbinarea, neîncrederea au fost create, promovate și întreținute prin logos, prin cuvânt.
Așa a apărut o formă hidoasă a societății, învrăjbită, plină de ură, în care însingurarea, detașarea, reprimarea sentimentelor apar ca singurele atitudini ale omului cerebral, care refuză statutul de victimă.
De fapt, în acest nefericit model de societate, mulți nu ne mai regăsim nici în limba română.
Invadată de englezisme, limba noastră pare că a devenit o formă hibridă de comunicare, Apariția romglezei derivă din agresivitatea cu care au fost promovate cuvinte din limba engleză, în condițiile în care există corespondent în limba română.
Astfel, au pătruns în limbă cuvinte ca: manager, catering, target, job, bullying, afterscool, make-up, selfie, free, networking, work-shop și multe altele.
Folosirea lor se vrea o dovadă a abilităților de comunicare ,,la modă”, încât cred că e mai puțin important că știi aceste cuvinte, cât, mai degrabă, să dai iluzia că stăpânești sensul acestora.
Fenomenul se manifestă în mai toate limbile europene, ca o consecință a globalismului, a efectului nociv al presiunilor externe exercitate asupra vieții politice, sociale, culturale. Seamănă cu o detașare de limbile materne, mai ales pentru cei care lucrează în marile corporații internaționale, în domeniul IT, sau în cel al IA.
E adevărat că în ceea ce ne privește, aproximativ 6 milioane de români și-au făcut țară în afara granițelor, că folosesc limba țării adoptive, unii în familii mixte. Cel mai dureros e faptul că acolo s-au născut mulți copii, azi unii maturi, care nu-și cunosc țara, limba, istoria și cultura strămoșilor.
Sunt conștientă apoi că știința a evoluat într-un ritm amețitor, că ce vedeam mai ieri în filme SF azi a devenit ceva obișnuit în cotidianul vieții noastre.
Astăzi se face apologia Inteligenței Artificiale, se promovează descoperiri neașteptate, o lume a roboților, care vor înlocui în multe domenii oamenii…
Ingerința Acesteia în viața noastră schimbă și percepția asupra vieții și realității…
Și, desigur, toate aceste descoperiri se regăsesc și în limba română, în care au apărut termeni neologici specifici.(Ne-ar putea ajuta aici Elon Musk, dar are de îndeplinit obligațiile de serviciu).
În altă ordine de idei: sunt folosite în exces cuvinte care par niște automatisme verbale.
Nu greșesc dacă spun că unul dintre ele este cuvântul CRIZĂ, cel mai uzitat, mai productive dar și mai golit de sens. Cuvântul a monopolizat discursurile politicienilor, demersurile communicate, toate ale mass-media (soșăl media-sic!). Astfel, avem: criză economică, socială, energetică, alimentară, europeană, mondială, monetară, istorică, globală, politică, medicală și de care or mai fi, încât, după această enumerare incompletă, riscăm să ne apuce și o criză de nervi. Un lucru e cert, sunt mulți oportuniști care profită și fac afaceri oneroase, pentru că așa e când există și criză de moralitate.
Din cauza folosirii excesive, un alt cuvânt a devenit un stereotip, banal, anume REFORMA. De peste 30 de ani, ne agresează pierzându-și sensul. Ni se propun reforme amânate sine-die: reforma administrativă, politică, în sistemul de sănătate, în învățământ, justiție, aparatul bugetar, în aproape toate componentele societății. Interminabilele reforme denotă lipsa de asumare, de predictibilitate, de stabilire a unui proiect de țară pe termen îndelungat. Cine să facă reforma, când s-au perindat la conducerea țării atât de multe guverne și miniștri ocupați cu gâlceava politică, cu compromisuri, pentru a asigura ceea ce ei numesc stabilitate și liniște socială.
Emblematic pentru vremurile noastre este și DEMOCRAȚIE. Tot ceea ce se întreprinde este în numele, interesul, respectul acesteia.
Întrebarea e: a fost vreodată democrație adevărată, reală, în țara noastră? S-a făcut ,,guvernarea oamenilor de către oameni, pentru oameni” așa cum o definea Abraham Lincoln?
Din decembrie încoace, după anularea alegerilor, s-a repetat insistent că istoria se repetă, mai degrabă face un ,,marche-arriere’ cum spunea d.na Ana Blandiana, că vremurile de acum sunt compatibile cu nu știu ce epoci sumbre din istoria Europei, sau a noastră.
Astfel, au apărut în mentalul și vocabularul nostru cuvinte pe care le credeam încremenite într-un ,,cotlon” al limbajului arhaic: legionar, mișcare legionară, cuib de legionari, ultranaționalism, extrema dreaptă, suveranism, fascism, naținalism….S-au inventat pericole false, prezente în interiorul țării (soroșism, ingerința rusă, naționaliștii…)sau externe (război mondial, globalismul, criză economică mondială)
Da, trăim vremuri sumbre, cu sabia lui Damocles scoasă din teacă…Să fim sănătoși, că le vom duce cumva spre liman.
Vă propun o încheiere a celor câteva opinii într-o cheie umoristică, amintindu-ne o glumă mai veche:
Câinele e întrebat de stăpân:
– Ce ți-a adus democrația?
– Păi, mi-a lungit lanțul cu 2 metri, iar strachina a dus-o la 3 metri, dar acum pot lătra cât vreau!
Sănătate și să auzim numai de bine!
Prof. pensionar, E.Văluță

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.