Faptul că Prof. univ, dr. Dan Ilie Morega este unul dintre specialiştii ţării în domeniul economic, faptul că trăieşte „cu picioarele pe pământ” ca urmare a unei vaste experienţe de conducere în acest domeniu, dar mai ales faptul că ştie situaţia concretă din terenul afacerilor
(specifice ţării noastre, dar şi judeţului Gorj) l-a determinat să se aplece asupra stării actuale a vieţii economico-sociale a României şi să conceapă o serie de măsuri care ar duce la ieşirea Românieia din criză şi la relansarea ei economică. Un prim aspect ar fi legat de Măsurile de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi de creştere economică.
Acestea ar consta în următoarele:
1. Menţinerea cotei unice de impozitare de 16% pentru anul 2010. Începând cu anul 2011 scăderea cotei unice de impozitare la 12% sau chiar 10%, ceea ce ar reduce povara fiscală a firmelor şi a contribuabililor individuali şi în acelaşi timp ar duce la lărgirea bazei de impozitare, creşterea gradului de colectare şi deci veniturile bugetare vor fi mai mari.
2. Anularea impozitului minim, care în anii 2009 şi 2010 a dus la lichidarea sau suspendarea activităţii a cca. 185.000 de IMM-uri. Introducerea impozitului forfetar în activităţile unde evaziunea fiscală este dificil de evaluat, îndeosebi în activitatea de jocuri de noroc si restaurante, cafe-baruri cu peste 50 locuri.
3. Taxa pe valoarea adăugată.
– revenirea la o cota medie de 19% sau aplicarea unui TVA diferenţiat astfel:
0 la medicamente;
10% la alimentele de bază;
22% la servicii şi produse
de 30% pentru serviciile şi produsele de lux (iahturi, autoturisme peste 3000 cmc, blănuri, parfumuri etc.);
– deducerea şi restituirea la persoanele fizice a 50% din TVA-ul plătit pentru construcţii de case/locuinţe, spaţii destinate activităţilor productive şi de servicii precum şi pentru renovare şi reparaţii de case/locuinţe şi astfel de spaţii;
– anularea restricţiilor privind deductibilitatea TVA-ului la achiziţia de autoturisme până la 3000 cmc şi a cheltuielilor cu combustibilul pentru aceste autoturisme de până la 3000 cmc utilizate pentru deplasarea personalului firmei la punctele de lucru;
– aplicarea taxării inverse în cazul tranzacţiilor imobiliare şi a investiţiilor (imobile, utilaje şi instalaţii etc.), precum şi pentru produsele agricole, în special pentru cereale. Această măsură ar duce la reducerea evaziunii fiscale determinată de rambursările de TVA, în multe cazuri ilegale, de milioane de euro.
4. Creşterea redevenţelor şi a taxelor de concesiune şi alinierea lor la cele practicate pe piaţa comunitară şi internaţională (cu referire la ONV, etc.).
5.Creşterea accizelor la tutun şi băuturi alcolice (altele decât berea şi vinurile), dat fiind faptul că în ultima perioadă a crescut consumul acestor produse la nivel european (preţul/pachet ţigări în România este de 2,5 euro iar în celelate ţări ale UE între 4,5-5 euro/pachet ţigări).
Relansarea mediului de afaceri privat
Un capitol aparte îl constituie relansarea mediului de afaceri privat. În acest sens analistul pleacă de la Instituirea unui sistem fiscal motivat şi de stabilitate legislativă pentru mediul de afaceri privat care să stimuleze înfiinţarea de firme noi, scăzând astfel numărul de şomeri de pe piaţa muncii, astfel:
a) Impozitul pe profitul reinvestit pentru firmele micro şi mici nou înfiinţate (după data de 01.10.2010) să se facă progresiv:
în primul an impozitul să fie zero;
în anul al doilea 50% din impozit;
în anul al treilea impozitare normală;
în primii trei ani de la înfiinţare, angajatorului să i se reducă plata contribuţiilor sociale cu 50%.
Angajatorii care crează noi locuri de muncă şi angajează şomeri (în principal tineri şi femei) să beneficieze de reducerea cu 50% a cotelor de contribuţii sociale începând cu 01.10.2010.
Pentru plata taxelor şi impozitelor cu 10 zile înainte de termenul scadent, firmele să primească o reducere de 5% din cuantumul datorat, iar la plata cu 20 de zile înainte de termen să primească o reducere de 10% din cuantumul datorat.
b) În vederea dezvoltării întreprinderilor mijlocii şi mari şi a creării de noi locuri de muncă în mediul rural şi urban (sub 20.000 locuitori), a valorificării resurselor locale, materiale şi umane se propune:
cele cu investiţii în valoare de minim 200.000 euro şi angajarea a minim 5 salariaţi, să fie scutite un an de impozitul pe profitul reinvestit şi reducerea cu 50% a obligaţiilor fiscale la bugetul asigurărilor sociale (angajaţi şi angajatori);
cele cu investiţii în valoare de minim 300.000 euro şi angajarea a minim 10 salariaţi, să fie scutite 2 ani de impozitul pe profitul reinvestit şi reducerea cu 50% a obligaţiilor fiscale la bugetul asigurărilor sociale pe un an;
cele cu investiţii în valoare investiţională între 500.000 – 1.000.000 euro şi angajarea a minim 25 salariaţi, să fie scutite 3 ani de impozitul pe profitul reinvestit şi reducerea cu 50% a obligaţiilor fiscale la bugetul asigurărilor sociale 2 ani;
cele cu investiţii în valoare investiţională între 1.000.000 – 2.000.000 euro şi angajarea a minim 50 salariaţi, să fie scutite 4 ani de impozitul pe profitul reinvestit şi reducerea cu 50% a obligaţiilor fiscale la bugetul asigurărilor sociale 3 ani;
c cele cu investiţii de peste 2.000.000 euro şi angajarea a peste 100 salariaţi, să fie scutite 5 ani de impozitul pe profitul reinvestit şi reducerea cu 50% a obligaţiilor fiscale la bugetul asigurărilor sociale 4 ani;
Pentru investitorii din acest domeniu , statul să subvenţioneze între 30-50% dobânzile bancare iar băncile să acorde un termen de graţie a împrumutului între 2-5 ani în funcţie de valoarea acestuia. O altă măsură este cuprinsă în punctul 7 din măsuri şi se referă la :” Anularea Ordonanţei prin care s-a introdus plata de dobânzi penalizatoare de 0,5% pe zi întârziere şi penalităţi de întârziere de 5% din obligaţiile fiscale principale pentru întârzieri între 31 – 90 zile şi respectiv 15% din obligaţiile fiscale principale pentru întârzieri mai mari de 90 zile, atâta timp cât nu se aplică şi creanţelor create de stat.
Statul şi contribuabilii, trataţi în mod egal
Statul şi contribuabilii trebuie să fie trataţi în mod egal în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile pentru nerambursare/neplată la termen (principiul sumelor egale). De asemenea, se propun măsuri legate de :” Combaterea întârzierii efectuării plăţilor în economie, inclusiv în relaţiile contractuale cu autorităţile publice prin obligativitatea achitării creanţelor rezultate din contractele de achiziţii publice, de către instituţiile administraţiei publice locale, judeţene şi naţionale, în termen de 30 de zile de la facturarea/recepţionarea produselor, lucrărilor şi serviciilor, aplicarea de majorări şi penalităţi de întârziere pentru creanţele create de stat prin instituţiile publice locale şi centrale, în acelaşi cuantum într-un mod similar cu cel în care sunt percepute de bugetul statului pentru creanţele fiscale.
Crearea unui cadru legislativ care să permită compensarea obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat cu cv lucrărilor executate sau produselor livrate autorităţilor publice locale sau centrale de către agenţii economici.
Achitarea de urgenţă a datoriilor pe care le au autorităţile publice locale şi centrale faţă de agenţii economici pentru executarea lucrărilor (unele chiar finalizate) de dezvoltare şi modernizare a localităţilor rurale şi urbane, precum alimentări cu apă, canalizare, construcţii de poduri, asfaltări, modernizări de şcoli şi spitale, etc. Unele dintre aceste lucrări sunt restante de cca. 2 ani, neplata lor ducând la falimentul sau suspendarea activităţii unor IMM-uri.
Şapte măsuri anti-criză
Dan Ilie Morega are propuneri interesante şi legate de modificarea legislaţiei care să vină în sprijinul acestui obiect, adică al ieşirii României din criză.
Se pledează astfel pe cel puţin 7 măsuri care constau în:
– Modificarea legii evaziunii fiscale concomitent cu modificarea legii responsabilităţii funcţionarului public, în sensul înăspririi pedepselor pentru evaziune fiscală şi al atragerii răspunderii pentru funcţionarul care o aplică incorect şi discreţionar. – Modificarea legii insolvenţei în sensul ca, rangul creanţelor bugetare să nu mai fie prioritar ci acelaşi cu cel al agenţilor economici, pentru egalitate de tratament al creditorilor.
– Restructurarea ANAF. Reformarea şi reducerea instituţiilor cu atribuţii de control. Îmbunătăţirea procedurilor de control prin utilizarea de brigăzi multilaterale.
– Capitalizarea CEC-ului în vederea constituirii resurselor financiare necesare sprijinirii IMM-urilor din zonele rurale şi din oraşele mici, transformarea CEC-ului în bancă rurală de dezvoltare prin înfiinţarea fondului de finanţare şi a fondului de contra-garantare a creditului rural şi a creditelor pentru IMM-uri.
– Crearea de structuri de bază operaţionale intercomunitare (zonale pe principiul colegiilor de la Camera Deputaţilor), în subordinea prefecţilor şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, structuri formate în principal din ingineri şi economişti, care locuiesc şi cunosc bine zonele respective, pentru realizarea de programe şi proiecte de dezvoltare a I.M.M. –urilor, având drept scop atragerea de resurse financiare comunitare şi valorificarea resurselor materiale şi umane din zonele pe care le reprezintă. Specialiştii vor fi evaluaţi lunar şi salarizaţi în funcţie de criterii de performanţă, principalul criteriu fiind numărul total de proiecte realizate, depuse, aprobate pentru finanţare şi numărul de locuri de muncă.
– Prefinanţarea pentru accesarea fondurilor europene cu până la 40% din valoarea proiectelor. La această dată una din principalele dificultăţi pe care le au firmele în accesarea fondurilor europene, constă în lipsa unei prefinanţări pentru demararea proiectelor. Prefinanţarea sau cofinanţarea şi extinderea parteneriatelor public-private ar debloca accesarea banilor europeni.
– Verificarea averilor dobândite ilicit şi impozitarea lor cu 80%.
Reducerea cheltuielilor publice
Un ultim capitol al măsurilor necesare pentru ieşirea României din criză, imaginat de Dan Ilie Morega se referă la reducerea cheltuielilor publice care ar însemna cel puţin 8 măsuri. Acestea sunt:
1. Reducerea numărului de ministere la maxim 12, desfiinţarea unor agenţii şi transferarea activităţii acestora în cadrul ministerelor de resort, astfel încât numărul agenţiilor să rămână la maxim 20-25.
2. Reducerea numărului instituţiilor publice prin comasarea acestora la nivel regional şi/sau judeţean.
3. Unificarea Caselor Naţionale de Sănătate şi subordonarea acesteia direct Parlamentului, în vederea creării autonomiei şi unei mai bune finanţări. Se propune de asemenea ca plata certificatelor medicale să fie făcută de Casa de Sănătate pentru toţi angajatorii care au plata la zi a contribuţiilor la asigurările de sănătate pentru salariaţii proprii.
4. Reducerea cu 25% a numărului funcţionarilor publici din administraţia publică locală şi centrală, până la data de 31 dec. 2010 şi cu încă 15% până la data de 30 iunie 2011.
5. Nealocarea finanţării de la buget pentru fondul de salarii al societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau majoritar de stat, dacă nu sunt pe profit. De asemenea se propune reducerea personalului TESA şi auxiliar neproductiv (un fel de tesa deghizat) din cadrul companiilor şi regiilor naţionale precum şi a celor locale, astfel încât ponderea acestuia să fie de maxim 11-12% în total personal (respectiv TESA – maxim 8-9% iar auxiliar neproductiv – maxim 2-3%), dat fiind faptul că în ultima perioadă ponderea personalului TESA şi auxiliar neproductiv, de exemplu: în minerit, energie etc. a crescut îngrijorător ajungând chiar la cca. 32% ( 16-17% TESA şi 14-15% auxiliar neproductiv).
6. Reducerea cu 50% a achiziţiilor de bunuri şi mijloace fixe în aparatul administrativ local şi central, cu excepţia spitalelor, până la sfârşitul anului 2011.
7. Sistarea investiţiilor programate care nu au ca efect crearea de locuri de muncă şi nu aduc bani la buget (sedii de instituţii, locuri de agrement, etc.).
8. Modificarea cadrului legislativ privind achiziţiile publice în scopul creşterii gradului de transparenţă, a reducerii corupţiei şi a creşterii competiţiei:
– Condiţiile de adjudecare să fie clare, cuantificabile şi cunoscute;
– Adjudecarea să se facă în funcţie de calitate, preţ, termen de livrare, dar cu responsabilităţi precise pentru respectarea calităţii şi a termenului de execuţie;
– Eliminarea ofertelor subevaluate şi supraevaluate, prin stabilirea unei marje de maxim 15%;
– Reducerea termenului de contestaţie la maxim 7 zile şi posibilitatea încheierii şi semnării contractului de achiziţie publică după expirarea acestui termen;
– Eliminarea oricărei posibilităţi de a se modifica preţul (să nu mai fie posibil încheierea de acte adiţionale), respectiv de a creşte suma din ofertă, sumă în baza căreia s-a adjudecat comanda/proiectul.
În legătură cu clarificarea unor aspecte referitoare la aceste propuneri, Deputatul Dan Ilie Morega manifestă disponibilitatea de a discuta şi detalia, aceste măsuri, cu toţi specialiştii din economie, interesaţi, inclusiv realizarea unor simulări la nivel macroeconomic.
G.Niculescu
