Arhitectul Dorin Ștefan a prezentat, vineri, o primă formă a proiectului de modernizare a Ansamblului monumental Calea Eroilor. Acesta a fost realizat în colaborare cu societatea Atrium din Târgu-Jiu, a arhitectului Mihai Maicovschi, și prevede, printre altele, realizarea unui dig de sticlă, schimbarea aspectului traseului ce duce de la Masa Tăcerii la Coloana fără Sfârșit, reducerea la minim a circulației auto pe Axă, dar și intervenții la trecerea de cale ferată.
În realizarea proiectului s-a pornit de la identificarea punctelor problematice și de la găsirea unor măsuri pentru rezolvarea fiecăruia dintre ele. De exemplu, la Masa Tăcerii se propune renunțarea la trepte, dar și înlocuirea pe o anumită porțiune a digului de beton cu unul de sticlă. “La Masa Tăcerii ne gândim să o aducem cât mai aproape de imaginea lăsată de Brâncuși. (…) Avem o dată această problemă a treptelor; ele nu au existat, ca atare și noi acum ne punem problema să renunțăm la ele, să aducem terenul în pantă, așa cum era. Sunt elemente care poate par nesemnificative, dar din punct de vedere al experților în artă ele sunt importante pentru că ei încearcă să regăsească exact cadrul care a existat în 1938. Acum lucrăm la a înțelege cum vom face trecerea de la acest pavaj care probabil nu este nici el cel mai bun. Toată această potecă va fi din pământ stabilizat, așa cum a fost în 1938, există rețetă pentru a-l realiza. (…) De asemenea, ne gândim să tăiem digul de beton pe o porțiune de 15 m și să introducem un dig din sticlă (…) Tehnic este perfect realizabil, în așa fel încât luciul de apă să vină în apropierea Mesei”, a explicat arhitectul Dorin Ștefan. Următorul punct nevralgic identificat de arhitecți este cel în care Axul este traversat de bulevardul Constantin Brâncuși. Aici se propune desființarea trotuarului și a străzii și introducerea unei limitări de viteză.
“Ne gândim să facem o limitare de viteză, să desființăm practic trotuarul și strada în această zonă, cu o limitare de viteză de 15 km/h în așa fel încât acest parcurs, cu semnele de circulație de rigoare, să aibă continuitate. (…) Sunt încă câteva lucruri nerezolvate pentru că sunt prea sensibile și trebuie să luăm o expertiză din partea orașului, să discutăm cu cei care astăzi conduc orașul, cu cetățenii”, a spus arhitectul Dorin Ștefan. Acesta a mai explicat și că se intenționează ca în amenajarea Căii Eroilor să se folosească mai multe materiale pentru realizarea stratului de călcare, pentru a elimina monotonia: “Pavajul în sine, de la dig plecând și până la Coloană, are o distanță foarte lungă. E aproape 1 km. Pe acest kilometru dacă am realiza o singură suprafață, cu un singur material, mi s-a părut că ar putea să fie prea monotonă. Ne-am propus ca pe acest parcurs de 1 km să întâlnim trei-patru materiale care să constituie stratul de uzură pe care călcăm.
Vom folosi piatră, pământ, lemn și metal. De exemplu, dacă în zona din Parc vom avea pământ stabilizat, în momentul în care facem trecerea peste Bd. Brâncuși o să o facem cu piatră cubică, cu inserții de pământ stabilizat. Vrem să creăm un cadru nu atât de divers și atât de disturbant, ca Axa să fie prioritară și nu celelalte elemente”.
Parcare subterană și pavilion în centru
Proiectul prevede modificări și în zona din vecinătatea Hotelului Gorj. “Ne mai gândeam să eliminăm mașinile din zona Hotelului Gorj, să facem o parcare subterană și atunci toată suprafața din fața hotelului să fie pietonală. (…) În zona Pieței Gheorghe Magheru, fiind amplasată în relație foarte apropiată și directă cu centrul civic, am avea nevoie de a elimina și de aici circulația, în special circulația transversală. (…) Avem un astfel de parcurs cu un pasaj auto care va subtraversa toată piață și iese undeva în partea cealaltă, în așa fel încât să avem o relație cât mai pietonală (…) cu introducerea în această zonă a unui pavilion.
Acest pavilion are rolul (…) de a crea aceeași interfață între vecinătate și amenajare. Ne gândeam ca el să fie format dintr-un disc cu suprafață de oglindă dedesubt. Este o rezolvare foarte la modă acum. Această piață ar fi de fapt un punct de întâlnire acoperit, (…) ca un mare hol urban unde lumea se întâlnește. (…) Va fi un punct de informare legat strict de Brâncuși, un infopoint. (…) Această traversare auto pe sub piață va fi completată și cu parcaje pentru că în momentul în care vom asigura și aici parcaje am putea să venim și să eliminăm mașinile de pe stradă”, a explicat arhitectul.
Garduri noi pe Axă și bariere retractabile la trecerea de cale ferată
Un alt punct din proiect prevede amplasarea unor garduri noi în fața celor deja existente pe Axă, în zona bisericii, pentru a crea o nouă interfață, dar și pentru a oferi noi repere turiștilor. “Pe acea lungime de un 1 km sunt foarte multe garduri; (..) nu putem să venim să-i obligăm pe oamenii de acolo să-și schimbe gardurile. Ne gândim să creăm o interfață între gardul existent și un nou tip de gard, la o distanță (…) de 30 de cm (…). Acest gard nou pe care îl introducem (…) va fi înalt cam de 1,20m – 1,40m și în el vom integra corpurile de iluminat, băncile și va estompa și relația cu cofretele electrice. În zona dintre cele două garduri vom planta vegetație în așa fel încât gardul nou, care este de fapt un grilaj metalic patinat, (…) să fie un gard între mineral și vegetal. (…) Acest gard ar trebui să funcționeze ca marcajele de pe munte. (…) Le urmărești, dar nu sunt așa de prezente, trebuie să le cauți. (…) Fiind din același material, același design, el va da acea continuitate de imagine, acel reper care te va conduce pe distanța de 1km”, a spus Dorin Ștefan. Acesta a mai vorbit și despre problemele de trecerea de cale ferată. În zona respectivă soluția ar consta, consideră arhitectul, în montarea unor bariere retractabile și schimbarea pavajului: “Cel mai dureros punct este trecerea de la calea ferată. (…) Trebuie neapărat să intervenim. Intervenția o vom face cu două bariere retractabile, bariere care intră în pământ și care sunt în special pentru pietoni. Vor funcționa în tandem cu bariera de la traversarea cu mașini (…). O altă problemă este și vizuală, ca în acest parcurs, când ajungi în dreptul căii ferate să nu vezi imediat calea ferată și să fie o perturbare și atunci ne gândim ca acest pavaj să fie realizat din șine de cale ferată, intersectate cu pavajul din piatră, în așa fel încât să înecăm practic șinele de cale ferată într-un astfel de design urban, format din intersecții de șine de cale ferată cu piatră”. Proiectul mai prevede reamenajarea Parcului de la Coloană, prin crearea unor alei concentrice din ardezie, înconjurate de flori și bănci, dar și realizarea unui punct de informare pe Hotel Gorj, cu o pasarelă care să ofere celor interesați o imagine de ansamblu a Căii Eroilor.
Senzori de mișcare la opere
Un alt punct din proiect prevede instalarea unor senzori de mișcare la opere, pentru a asigura siguranța acestora. “O altă problemă deschisă este ce facem cu relația dintre privitor și monumente. Dacă venim să punem mâna pe ele sau nu. Brâncuși, din poveștile relatate prin prieteni, și-ar fi dorit ca oamenii să intre într-o relație chiar funcțională cu acestea. (…) Ne gândim că am putea să introducem niște senzori de mișcare în așa fel încât dacă depășim o anumită limită și o anume relație cu monumentul, cineva din pază să fie imediat avertizat și să vină în zonă”, a mai explicat Dorin Ștefan.
Costurile finale, anunțate în iunie
În acest moment, proiectul de amenajare a Căii Eroilor se află în faza studiului de fezabilitate. Se estimează ca acesta să fie finalizat până în luna iunie, când se vor ști cu exactitate sumele de care ar fi nevoie pentru punerea în practică a acestuia. “Proiectul a început cu mult timp în urmă. Noi astăzi suntem în faza studiu de fezabilitate; mai adunăm date pentru că avem nevoie de multe, multe expertize pentru că sunt foarte multe instalații, foarte multe rețele edilitare care traversează Calea Eroilor. Conform graficului, până la începutul lunii iunie vom termina studiul de fezabilitate, care va dimensiona economic, în primul rând, dar și tehnic.
Acest studiu va sta la baza accesării fondurilor internaționale sau naționale pentru a realiza ceea ce ne-am propus. Nu este o noutate că în momentul de față parcursul de la Jiu până la Coloana Infinitului nu este probabil cel mai atractiv, cel mai interesant. Din 1935-1938, de când Brâncuși a început și a terminat ceea ce a dorit au trecut mulți ani, orașul s-a dezvoltat, tehnica s-a dezvoltat și astăzi Calea Eroilor este intersectată de drumuri, de cale ferată, de rețele, cabluri, stâlpi de electricitate…Sigur că este nevoie să facem puțină ordine în tot acest parcurs. (…) În luna iunie vom avem costurile finale. (…) Valoarea va fi destul de mare. (…) Vor fi foarte multe lucrări care nu se văd: devieri de rețele, anulări de conducte, sunt lucrări importante și care necesită fonduri”, a precizat arhitectul Dorin Ștefan.
Roxana Lupu
