Cum faci diferența între răceală și gripă. Recomandările specialiștilor de la Spitalul Județean

712

Sosirea sezonului rece este, an de an, propice pentru răceală și gripă. Durerea în gât, rinoreea (scurgerea de mucozități nazale), cefaleea sinusală și durerile asociate cu răceala și gripa sunt câteva dintre simptomele care pot deveni foarte supărătoare. Acestea se pot întâlni în rândul adulților de aproximativ 2-4 ori pe an, iar în rândul copiilor de până la 5-10 ori pe an. Mai mult decât atât, simptomele de răceală și simptomele de gripă sunt, în anumite situații, atât de intense, încât pot afecta serios activitatea zilnică – profesională sau școlară. Între răceală și gripă există unele asemănări din punctul de vedere al simptomatologiei, motiv pentru care acestea pot fi confundate destul de ușor. Deși ambele sunt infecții virale respiratorii, acestea sunt cauzate de virusuri diferite și, totodată, debutează diferit. În plus, gripa este mai severă decât o răceală obișnuită.
Prezentăm, în continuare, principalele diferențe dintre răceală și gripă, diferențe care vă pot ajuta să identificați dacă simptomele cu care vă confruntați la un moment dat indică o posibilă răceală sau gripă.

Cum se manifestă răceala
Uneori puteți avea impresia că răciți din nou și din nou. Acest lucru se întâmplă deoarece există aproximativ 200 de virusuri diferite care pot declanșa o răceală obișnuită.
Rinovirusul este cel mai frecvent întâlnit virus, el fiind responsabil pentru 50-75% dintre răcelile comune.

Cum se manifestă gripa
Gripa, spre deosebire de răceală, este cauzată de un virus complet diferit. Există, astfel, gripă tip A, gripă tip B, gripă tip C. Trebuie menționat faptul că virusul C dă doar o formă ușoară de gripă și nu provoacă epidemii.
Există însă mai multe tulpini virale ale virusurilor gripale A și B care determină epidemiile de gripă. În fiecare an este produs un nou tip de vaccin antigripal, care reprezintă o combinație a trei tulpini ale virusurilor gripale A și B care circulă mai frecvent.
Virusurile se răspândesc prin contact direct sau sunt aeropurtate, prin tuse sau strănut.
Riscul epidemiologic din școli si grădinițe poate crește șansa de a suferi de răceală sau gripă. De aceea, puteți avea impresia că micuții dumneavoastră aduc acasă microbi tot timpul. Vestea bună este că după ce v-ați vindecat de o răceală cauzată de un anumit virus, nu vă puteți îmbolnăvi din nou de aceeași formă de răceală.

Simptomele răcelii
Dacă aveți oricare dintre următoarele simptome, există posibilitatea să suferiți de o răceală sau de o formă ușoară de gripă (cauzată de virusul C, de exemplu): rinoree (scurgere de mucozități nazale); nas înfundat (congestie nazală); dureri în gât; ochi roșii; strănut, tuse; febră ușoară, stare de oboseală; cefalee (durere de cap).

Simptomele gripei
Gripa, în manifestările sale agresive, determină simptome mai severe decât cele întâlnite în cazul unei răceli obișnuite. Iată care sunt acestea: febră mare, însoțită de transpirație și frisoane; dureri musculare și articulare; stare de slăbiciune și letargie; pierderea apetitului, greață și vomă.
Uneori puteți dezvolta o infecție virală sau bacteriană mai gravă în urma răcelii și gripei (așa cum este bronșita). Dacă simptomele se agravează sau persistă mai mult de 10 zile, este indicat să vă consultați cu medicul dumneavoastră.
Simptomele de răceală și gripă ating, în general, intensitatea maximă în 1-3 zile și durează timp de 7-10 zile, deși uneori pot persista chiar și până la 3 săptămâni.

Asemănări și diferențe dintre răceală și gripă
Ambele sunt infecții virale respiratorii și împart anumite simptome (de exemplu tuse), însă sunt cauzate de virusuri diferite.
Răceala și gripa au simptome relativ asemănătoare, dar gripa se manifestă mai sever.
Gripa este însă mult mai periculoasă decât răceala, necesită o abordare diferită și o monitorizare mult mai atentă.
Pe lângă nivelul de complexitate și severitate, gripa se deosebește de răceală și printr-un set de simptome specifice, descris de experții in boli infecțioase de la Cleveland Clinic sub acronimul F.A.C.T.S.: Fever – febră; Aches – dureri musculare difuze; Chills – frisoane; Tiredness – oboseală și Sudden onset – debut brusc.
De multe ori, modul în care debutează boala ne ajută să ne dăm seama dacă suferim de gripă sau răceală. Nasul înfundat, durerile de gât și răgușeala indică o răceală, în timp ce gripa are un debut brusc și violent, dându-ne senzația „că am fost loviți de un camion”. În general, simptomele sunt mult mai intense și mai severe în cazul gripei.
În timp ce răceala afectează gâtul și nasul, gripa poate afecta inclusiv plămânii, putând conduce la complicații severe, cum ar fi pneumonia.
Diferă și perioada în care cele două boli se manifestă. Astfel, dacă răceala poate apărea în orice perioadă a anului, gripa se manifestă mai ales în timpul sezonului gripal, care începe de obicei în luna octombrie și durează până în luna martie.
Dacă în cazul răcelii simptomele se pot manifesta chiar și timp de trei săptămâni, în cazul gripei acestea durează mai puțin, aproximativ o săptămână. Însă, simptomele gripei sunt mult mai intense, crescând riscul de bronșită, infecții ale urechii, pneumonie și chiar deces. De asemenea, în cazul gripei este recomandată odihna la pat între 2 și 4 zile.

Cum se tratează răceala și gripa?
Simptomele asociate răcelii și gripei vă pot afecta ritmul zilnic. Oboseala vă poate împiedica să vă duceți la bun sfârșit obiectivele, iar tusea și durerea de cap vă pot crea o senzație puternică de disconfort. Tocmai pentru că sunteți mai vulnerabil(ă) atunci când vă confruntați cu diferite simptome de răceală și gripă, este important să aveți mai multă grijă de dumneavoastră în astfel de perioade.
Iată cum puteți face acest lucru:
• Odihniți-vă cât de mult puteți și stați confortabil în casă, la căldură.
• Hidratați-vă suficient. Cu alte cuvinte, beți apă, ceaiuri, supe calde în cantități suficiente: minimum 2 litri pe zi.
• Evitați fumul de țigară.
Totodată, tratamentul împotriva răcelii/gripei poate include medicamente, precum:
• Nurofen Răceală și Gripă, ce combină acţiunea a două ingrediente active, ibuprofen şi pseudoefedrină, acţionând asupra simptomelor de gripă şi răceală: febră, durere în gât, durere de cap şi congestie nazală;
• decongestionantele sau un spray nazal cu soluție salină pentru nasul înfundat;
• antihistaminicele, care pot ajuta la ameliorarea secrețiilor nazale, a strănutului și a tusei seci;
• medicamentele care suprimă tusea (cunoscute ca antitusive): acestea pot fi utilizate pentru a ameliora o tuse seacă;
• medicamentele care elimină excesul de secreții de la nivelul mucoaselor (cunoscute sub numele de expectorante și mucolitice); ele pot ameliora tusea productivă.
ATENȚIE! Anumite medicamente pentru răceală și gripă nu trebuie administrate copiilor mici, femeilor însărcinate, femeilor care alăptează sau persoanelor cu anumite afecțiuni medicale (ex. diabet, glaucom, hipertensiune arterială).
Dacă vă confruntați, de exemplu, cu răceala în sarcină, consultați-vă cu medicul dumneavoastră.
Nu trebuie apelat la antibiotice nici în cazul răcelii, nici în cazul gripei. Acestea trebuie administrate numai la recomandarea medicului, fiind prescrise pentru a trata complicațiile gripei și nu gripa în sine. Antibioticele nu vor vindeca infecția virală, nu vor preveni transmiterea bolii celorlalți semeni și nici nu vă vor face să vă simțiți mai bine.

Cum pot fi prevenite răceala și gripa?
Există câteva lucruri simple pe care le puteți pune în practică, pentru a evita răceala sau transmiterea bolii la alte persoane: rămâneți în casă dacă nu vă simțiți bine; spălați-vă pe mâini în mod regulat, în special înainte de masă sau după ce vă suflați nasul; acoperiți-vă gura și nasul atunci când tușiți sau strănutați; nu atingeți cu mâna ochii, nasul și gura; nu împărțiți cu alte persoane paharele sau tacâmurile; curățați suprafețele de uz casnic, precum și suzetele și jucăriile copiilor; adoptați un stil alimentar echilibrat; consumați alimente bogate în vitamina C (de ex. citricele).
Vaccinul antigripal este cea mai bună protecție împotriva gripei, recomandat anual tuturor persoanelor vulnerabile, începând cu vârsta de 6 luni.
Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială – Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here