Cu Victoria Stolojanu despre Bumbeşti-Jiu, trecut, prezent și viitor

874

De multe ori suntem plăcut impresionați de persoanele din jurul nostru prin ceea ce fac. O asemenea persoană este şi Victoria Stolojanu, un OM deosebit, implicat în promovarea orașului Bumbeşti-Jiu. Victoria Stolojanu este scriitoarea de la Jiu, nu „Eroina de la Jiu”, care, prin ceea ce scrie, preamărește creativitatea omului, făcând ca tot ce face acesta să fie mângâiat de un înger, un personaj precum Prâslea care iese victorios și din această încercare și din următoarea, și … așa mai departe.

Astfel, balaurii care scuipă flăcări pe gură și care nu lasă împăratul puternic măcar să vadă merele de aur coapte, devin personaje actuale foarte cunoscute.
I-am luat un interviu pentru a înțelege de unde încrederea că ar putea păstori localitatea Bumbeşti-Jiu, auzind de candidatura acesteia la primărie din partea Partidului Ecologist Român.
– Ce căutați la Bumbeşti-Jiu?
– În comuna unde s-a născut mama mea numele de Victoria nu îl avea nimeni, în Bumbeşti-Jiu din trei femei pe una o cheamă Victoria, Toria, Torica, Torița, Victoara, și alte derivate de la numele meu. Şi mai e ceva. Am fost prevăzută în 1966 de marele învățător Alexandru Tatomirescu: „Dacă vreun scriitor din țara noastră ar cuteza să plece pe urmele regretatului poet şi scriitor Alexandru Vlahuță, pentru imortalizarea frumuseților patriei într-o nouă «Românie pitorească» şi-ar descinde în comuna Bumbeşti-Jiu, formată din mai multe sate de moșneni, cu oameni harnici şi pricepuți, pe lângă peisajul natural cu munți care se luptau cu «vijeliosul Jiu» cum spunea Vlahuță, scriitorul contemporan, datorită transformărilor uimitoare ce au avut loc aici, ar avea prilejul să descopere şi un peisaj industrial, cu o cale ferată, cu zeci de viaducte, cu poduri suspendate şi 38 de tunele. Șuieratul locomotivelor Diesel electrice se împletește cu zgomotul Jiului vijelios, cu bocănitul topoarelor şi sunetul fierăstraielor mecanice care vorbesc de munca harnicilor forestieri ce pun în exploatare marea bogăție – pădurile – de pe versantele de miazăzi ale munților Parâng şi Vâlcan, sunete care înspăimântă fiarele sălbatice, alungându-le sus pe ţancuri ori în genuni nepătrunse. Oamenii şi-au schimbat şi standardul de viaţă, şi nivelul de cultură, influențați fiind şi de școală”. Şi mai este ceva: plaiul bumbeștean e plaiul poveștilor. În serile lungi de iarnă învie lângă sobe poveștile cu viteji, se nasc cimiliturile, ghicitorile şi strigăturile. Aici toate problemele îşi găsesc rezolvare şi nici cauzele lor nu rămân neaflate… bunăoară de ce seamănă o stâncă așa de mult cu un cioban sprijinit în băț care-şi păzește mioarele? Nu știți? Este Steiul lui Haiduc, Haiduc cel ales de Dumnezeu să poată înțelege graiul oamenilor.
– Să înțeleg că vă plac oamenii? Cine sunt locuitorii Bumbeștiului?
– Populația orașului Bumbeşti-Jiu se compune dintr-o masă compactă de români, cu trăsăturile caracteristice ale locuitorilor de munte şi evidente caracteristici dacice concretizate în obiceiuri şi port, dârzenie, hărnicie, tenacitate, în general bine dezvoltați fizic sub influența aerului curat al pădurilor, ospitalieri, veseli în bucurii şi resemnați la necazuri. Ei reprezintă, prin structura şi caracterul lor, o armonioasă îmbinare a contopirii elementului dacic autohton cu coloniștii şi soldații Imperiului Roman, lăsați aici de Traian.
– Ce vă place în Bumbeşti-Jiu?
– Dacă este ceva să uimească inima cu creativitate, apoi nimic nu este mai cu încântare pentru ea decât ceea ce a creat Dumnezeu: natura şi omul. Acestea sunt minunate în Bumbeşti-Jiu, acestea sunt minunate în ceea ce am scris sau ceea ce gândesc despre Bumbeşti şi oamenii lui, că din 1937 istoria este scrisă şi cu ajutorul celor adunați de pretutindeni. Uzina Mecanică Sadu a adus în localitate oameni de pretutindeni.
– Altceva?
– Istoria locului e magnifică. Bumbeștiul este un muzeu în aer liber. Castrul roman de pe malul Jiului din punctul numit Bârleşti, băile romane din apropiere şi așezarea civilă, aflate de o parte şi de alta a șoselei actuale ce trece pe lângă vechiul castru, confirmă evenimentele şi sudura daco-romană petrecută în urmă cu aproape două milenii. Aceste frământări de viață românească au lăsat urme în memoria colectivității locale şi sunt prezente în legendele şi basmele bumbeștene.
– Ce puteți spune despre populație?
– Diferența dintre populația localității Bumbeşti-Jiu şi a celorlalte sate este determinată de faptul că, fosta colonie Sadu, unde în 1995 mai veneau locuitorii să se stabilească datorită obiectivelor economice, acum este oraș, e centru civic. Recensământul din 2002 a arătat că din cele 4.327 locuințe 2.221 sunt în centrul civic, 593 în Bumbeşti, 394 în Curtișoara, 152 în Lăzărești, 186 în Pleșa și 481 în Tetila.
– După 1990 au intervenit modificări în structura populației?
– Observând mișcarea naturală a populației, mai ales după 1989 se constată că toți indicatorii demografici suferă o scădere accentuată determinată de condițiile sociale şi materiale, precum şi de liberalizarea întreruperilor de sarcină. Se constată un fenomen demografic neîntâlnit până acum: pensionari de pretutindeni vin în Sadu, iar tinerii pleacă în străinătate.
– Despre copiii și tineretul de azi al orașului Bumbeşti-Jiu ce ne puteți spune?
– Deșteptăciunea și rezultatele bune la învățătură au în Bumbeşti-Jiu rădăcini adânci. Copiii care învață carte sunt speranța localității. Rezultatele la concursurile școlare şi olimpiadele pe obiecte dovedesc acest lucru și slavă domnului că sunt destui: fiecare familie este o pepinieră de viitori cetățeni cu care localitatea se mândrește şi se va mândri. Acești tineri așteaptă ca binele să izvorască în localitatea lor, iar locurile frumoase, vestigiile istoriei, hanurile, popasurile și restaurantele (enumerate între firmele de pe raza localității) așteaptă primitoare turiști și oameni care, investind aici, pot ridica localitatea în toate funcțiunile sale: de aprovizionare alimentară, de aprovizionare materială, funcția productivă, funcția de comerț, funcția turistică, ocupațională sau medicală.
– Care simțiți că este problema numărul 1 a localității?
– Obiectivele tinerilor sunt problema localității.
– Cum așa?
– Așa. Fiindcă sunt divergente cu cele ale celor ce ar trebui să fie interesați de problemele localității. Nu mai converg sau n-au fost convergente niciodată. Unii vor să-și prelungească tinerețea și alții nu au dreptul la ea. Trebuie să stea cu capul în cenușă. Atunci de unde viitor la țară?
– Să înțelegem că, în condițiile în care veți fi primar la Bumbești-Jiu, acesta este obiectivul dumneavoastră numărul unu?
– Da. Oamenii sunt obiectivul meu și experiența mea de două mandate de consilier local poate să susțină afirmația mea. Şi mai am ceva de spus. Localității Bumbeşti-Jiu îi fac o urare:
„Bumbeşti frumos şi primitor,
La trecutu-ți mare, mare viitor!”
– Ce vă doriți pentru Bumbești-Jiu?
– Transparență, deschidere către mass-media pentru a putea dezmorți atmosfera de lucru; coduri de bune practici pentru primărie și angajații primăriei, seriozitate în ceea ce privește rapoartele de activitate ale consilierilor și directorilor de instituții, și cel mai important lucru, dat fiind specificul PER, și pentru ca 80% din proiectele de hotărâre vizează un loc în spațiu, acest spațiu trebuie să ne fie drag să îl locuim. De aceea îmi doresc o gestiune integrată a teritoriului Orașului Bumbești-Jiu din punct de vedere urbanistic, păstrarea specificului local în materie de arhitectură, care să ducă la creșterea valorii locuințelor atât în zona urbană, cât și în declaratele de mine în 2006, printr-un proiect de hotărâre, zone periurbane și, nu în ultimul rând, o dezvoltare durabilă.
– Vă mulțumesc pentru sinceritate. Vă doresc succes la alegeri și o viață plină de realizări!
A consemnat Gigi BUȘE

3 COMENTARII

  1. Bafta, Victorito! Poate daca castigi alegerile, iti recuperezi si banii de la Dadalau! Sau de la batrana care il gazduieste acum … hi!

  2. Multumesc tuturor celor ce au vizualizat acest interviu si fiind una dintre cei multi care lucreaza in conditii nocive si isi doresc in afara serviciului sa respire un aer bun, sa poata face o drumetie intr-un mediu curat si sa lase mostenire aer, apa si paduri, va voi spune deviza mea :,,Munca aduce painea si legea aduce libertatea. Stop degradarii mediului inconjurator!”
    Cu respect, Victoria Ileana Stolojanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here