Cu trei zile înainte de audierea celor 9 – Procurorul Grecu a extins cercetările în dosarul “Masa caldă”

412

Nouă foşti şi actuali directori din cadrul Complexului Energetic Oltenia(CEO) au devenit suspecţi în dosarul “Masa caldă”, instrumentat de procurorul Laurenţiu Grecu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, doar cu trei zile înainte ca respectivii să fie audiaţi la IPJ Gorj. O spun o parte dintre suspecţii care au dat pe 25 septembrie declaraţii în faţa poliţiştilor de aici, acestora comunicându-li-se, de fapt, că cercetările, cuprinzând perioada 2009-31 mai 2012, s-au extins abia pe 22 septembrie, la cererea procurorului de caz. Decizia depăşeşte perioada analizată în actul de control care a stat la baza plângerii penale a CEO, document care a iniţiat, de fapt, cercetările în acest dosar. Dacă nu se extindeau cercetările, peste actul Corpului de Control al CEO, o mare parte dintre cei nouă nu ajungeau să fie legaţi acum de acest dosar controversat.

În vara anului trecut, Corpul de Control al CEO, condus de Dorin Ioana, pus în fruntea acestui organism de la finalul lui 2012, a finalizat verificarea privind acordarea meselor calde pentru minerii din cadrul fostului SNLO. S-a avut în vedere, la realizarea controlului, nu numai activitatea privind achiziţionarea produselor şi prepararea hranei pentru minerii din subteran, ori pentru cei din Motru, ci şi felul cum s-au oferit porţiile angajaţilor SNLO din Târgu-Jiu. Cert este însă că, la finalul verificării, raportul a conţinut sancţiuni pentru foştii şefi din subteranul motrean. S-au şi redactat atunci şi nişte adrese prin care cei în cauză au fost înştiinţaţi că ar urma să li se oprească zeci de milioane de lei vechi din salarii, sumele reprezentând prejudiciul adus de persoanele în cauză societăţii.

Recuperarea greoaie a determinat plângerea penală
Cristian Năsărâmbă, director al Minei Motru, a recunoscut atunci că a fost înştiinţat că are de restituit CEO peste 170 de milioane de lei vechi, în baza actului de control. Adrian Giurcău, fost director al Minei Motru, a spus şi el atunci că auzise de raportul Corpului de Control şi că urma să i se oprească vreo 70 de milioane de lei vechi din salariu, dar menţiona, totodată, că CEO nu poate să-l lase fără bani în lipsa unei hotărâri judecătoreşti care să stabilească faptul că crease un prejudiciu unităţii.
Tot Giurcău, la momentul respectiv şef de Resurse Umane al Minei Motru, explica şi faptul că verificarea Corpului de Control s-a făcut pentru perioada 2012-2013, şi a privit şi hrana minerilor de la Târgu-Jiu, unde ar exista oarecare neconcordanţe.
Numai la Motru au fost înştiinţaţi, anul trecut, că urmau să fie traşi la răspundere toţi cei ale căror semnătură s-a aflat pe documentele legate de porţiile servite minerilor. Aici au intrat şi contabilii şefi şi alţi angajaţi de la subteran.
Recuperarea grea a banilor, stabiliţi de Corpul de Control ca prejudiciu în dosar, a determinat conducerea CEO să facă o plângere penală la Parchetul Târgu-Jiu. Plângerea în cauză stă la baza actualui dosar, intitulat de presă drept “Masa caldă”.

parchet targu jiu2Grecu nu avea “grei” de băgat la răcoare
Actul de control care a stat la baza plângerii CEO cuprindea însă o perioadă neconcludentă, cel puţin pentru procurorul de caz, şi fără directori din minerit, plimbaţi pe la IPJ. Mai exact, procurorul motrean, implicat de regulă în dosarele cu răsunet ale persoanelor publice din acest municipiu, a realizat că actul de control i-ar scăpa de cătuşe tocmai pe unii foşti directori din minerit, puşi pe funcţii de PDL. Cu trei zile înainte de audierea celor nouă, printre ei aflându-se şi lideri ai PSD, au fost astfel plimbaţi pe la IPJ Gorj, şi transformaţi în suspecţi, nouă foşti şi actuali şefi din actualul CEO. Dacă nu se extindea însă cercetările pentru perioada 2009- mai 2012, periodă neanalizată de Corpul de Control, dosarul “Masa caldă” nu ar fi avut răsunet, cu atît mai mult cu cât se ştia de ancheta internă încă din vara anului trecut.

Vânătoare sau anchetă serioasă?!
Extinderea în cauză, peste actul Corpului de Control al CEO, i-a făcut pe mulţi dintre cei audiaţi pe 25 septembrie să-şi pună serioase semne de întrebare legat de cine pe cine a deranjat. Asta deoarece procurorul de caz a hotărât, brusc, să depăşească actul de control care a stat la baza plângerii penale din dosar, cu încă trei ani de zile, deşi verificarea Corpului de Control din CEO nu analizase şi perioada a ajuns să îi incrimineze şi pe jumătate dintre ei.
Mai mult, cei implicaţi susţin că în perioada extinsă, SNLO făcuse economii de 18 miliarde de lei la contractul cu UACC, asta urmare a disponibilizărilor care s-au operat în perioda respectivă în minerit. Astfel, deşi contractul SNLO cu UACC-ul lui Ciorecan se realizase pe trei ani de zile, pentru o anumită sumă, la finalul perioadei în conturile unităţii miniere rămăseseră cele 18 miliarde. 400 de mineri au fost disponibilizaţi în 2011 şi alături de ei au rămas fără masa contractată anterior şi alţi mineri care s-au pensionat în 2009-2012. “Nu există prejudiciu pentru 2009-mai 2012, pentru că atunci nu s-au făcut acte adiţionale la contractul cu UACC şi chiar au existat economii de 18 miliarde”, afirmă unul dintre suspecţi.
Pe baza acestui considerent, o parte dintre cei audiaţi cred cu convingere acum că, de fapt, miza extinderii dosarului a fost punerea cătuşelor pentru Burlan, în timp ce alţii cred că Alexandru Ciorecan a început să vorbească gura fără el şi să ameninţe, motiv pentru care trebuia într-un fel să fie pus la punct. S-a pus în balanţă şi că procurorul de caz adoră dosarele cu “vedete”, anchetarea în cauză urmând să-i asigure, se vorbeşte, o promovare importantă.

Victime colaterale de la PSD?!
Cert este că extinderea lui Grecu pune serioase semne de întrebare, încă nelămurite, dar care au creat însă şi victime colaterale, gen directorul Vasile Râbu sau directorul Ion Ghiga, cunoscuţi social-democraţi. Acestea rămân fără răspuns atâta timp cât dosarul “Masa Caldă”, pentru care sunt urmăriţi penal pentru delapidare şi complicitate la delapidare, şi au petrecut o noapte după gratii, Daniel Burlan şi Alexandru Ciorecan, nu s-a finalizat, alte nouă persoane având, deocamdată, calitatea de suspecţi în acesta şi nicio interdicţie…
Anamaria Stoica

1 COMENTARIU

  1. NU-i om cine ia,E om cine DA.Ciorecan nu are nici o vina el este comerciant.A avut comenzi le-a onorat ca altfel inchidea SANDRAMAUA DE mult, cum a fost in alte parti unde cantinierii nu s-au bagat in SMECHERIILE minerilor in special cu SINDICALISTII lui PESTE.

Lasă un răspuns la Gheorghe Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here