Cronica plastică – S-a întâmplat la Mogoşoaia

104

• “Sacrificiul” sculptorului Mihai Ţopescu înainte de Sfintele Paşti *
Ziua de 14 aprilie 2013 a marcat un eveniment cu totul deosebit găzduit de Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia: Mihai Ţopescu, unul dintre cele mai cunoscute nume din arta vizuală contemporană românească, a deschis uşile celei mai recente expoziţii de sculptură ale sale.

’Sacrificiul’’, aşa cum s-a intitulat colecţia de artă aflată astăzi în Galeria Cuhnia, a atras, asemeni unui magnet, un public numeros şi de cea mai bună calitate. Vernisajul expoziţiei a fost un moment complex care a cuprins mai multe secvenţe: deschiderea expoziţiei propriu-zise, prezentarea unei instalaţii în care autoportretul artistului realizat în gheaţă s-a topit treptat sub lumina unui reflector şi un happening artistic în care o sută de baloane albe umplute cu heliu au fost eliberate spre cupola galeriei; toate trei momentele fiind interpretarea plastică şi personală a artistului în privinţa semnificaţiei Sacrificiului. Din conceptualizarea acestei noţiuni a rezultat esenţa sacrificiului propriu îmbuteliată într-o ediţie limitată de cincizeci de sticluţe semnate şi însoţite de un certificat de autenticitate oferite spre achiziţionare publicului larg. Puterea creatoare a lui Mihai Ţopescu constă în interiorizarea unui cuvânt (sacrificiu) şi exteriorizarea plastică a acestuia prin concretizarea unei lumi dense şi conceptualizate ce urmareşte firul sensibil al spiritului uman.
Mihai Ţopescu a lucrat o viaţă cu sticla dovedind prin pasiunea sa pentru acest mediu că şi sticla poate fi un vehicul al expresiei unei gândiri coerente, al unei filosofii artistice la care se adaugă plăcerea estetică prin caracteristicile decorative ale acesteia. Sticla fuzionează deseori cu alte materiale, lemn sau metal primind multiple semnificaţii spirituale. Spaţiul expoziţional de la Mogoşoaia se potriveşte temei alese de către artist, Galeria Cuhnia păstrând ceva din sacralitatea unei biserici în care actul de sacrificiu este suprem. Martiriul familiei domnitorului Constantin Brâncoveanu care a fost decapitat de către sultan împreună cu cei patru fii pentru credinţa strămoşească. Sacrificiul lor, aflat în ajunul Paştilor, este interpretat ca o prelungire a jertfei lui Hristos pentru umanitate. Expoziţia lui Mihai Ţopescu poate fi văzută ca un dar simbolic, adus acestor conducători, spirituali în primul rând, exprimată prin cele cinci capete de adulţi îmbrăcate în zale de fier şi trupul impunător al lui Brâncoveanu care domină întreg spaţiul expoziţional. Capetele sculptate în lemn, au o formă alungită, asemeni unor coconi şi emană prin elementele plastice drama spirituală. Este prima interpretare artistică de acest gen în arta românească, în care personajele sunt tratate medievalist, asemeni unor cavaleri de cruciadă, fiind aşezate pe socluri cruciforme, exprimând ideea credinţei. Mihai Ţopescu îşi îndeamnă publicul să-şi elibereze mintea şi sufletul, condamnând compromisurile de ordin moral. Gestul simbolic de a elibera o sută de baloane albe spre cupola galeriei sugerează înălţarea spiritului uman şi căutarea de catre artist a spaţiului sacru.
Un alt sacrificiu pe care şi-a clădit expoziţia Mihai Ţopescu este legenda meşterului Manole. Piesele redau vizual zidirea treaptată a trupului femeii iubite, jertfind-o pentru realizarea unei creaţii(Mănăstirea Curtea de Argeş). Povestea Anei lui Manole este văzută adesea ca un dublu sacrificiu, sacrificiul creatorului prin renunţarea la iubire pentru un ideal şi sacrificiul uman. Expoziţia are elemente foarte bine legate între ele printr-un discurs dramatic care abordează atât teme universale,(crucificarea lui Hristos, sacrificiul Anei), cât şi teme personale – sacrificiul de sine al artistului – reprezentarea simbolică a purităţii umane capabilă să creeze dincolo de barierele temporale şi spaţiale. Sacrificiul artistului este considerat cel mai nobil deoarece vizează transpunerea puterii spirituale în opera sa. Expoziţia ’’Sacrificiul’’ a fost deschisă de către Doina Mândru, directoarea complexului muzeal Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, alături de criticul de artă Cătălin Davidescu, care a şi construit textul critic al albumului. Trebuie menţionată implicarea în acest proiect a Luminiţei Sabău, curatoare recunoscută în Europa şi iniţiatoarea Premiului European de Artă, şi a lui Victor Korniş, grafician, ambii veniţi din Germania special pentru acest eveniment. Critici de artă, artişti plastici, oameni de cultură, chiar şi oficialităţi din Gorj au fost prezenţi într-un număr foarte mare la vernisaj, evenimentul având un succes răsunător. Expoziţia se desfăşoară în intervalul 15 aprilie–15 mai 2013, la Galeria Cuhnia, Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia. Dintre proiectele notabile de viitor ale artistului menţionez prezenţa la Bienala de Artă Contemporană de la Veneţia, prezenţa la Muzeul Cavalerilor Templieri pentru 3 luni în Sudul Franţei, expoziţia personală de la Galeria Hexagon din Aachen şi prezenţa în cadrul Metadecorativum din Dusseldorf, acestea devenind mărturii incontestabile ale valorii artistului pe plan internaţional.
Mihaela Cristea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here