Această dubioasă „strategie” se loveşte, acum, de un obstacol: mai mult ca sigur PNL nu va obţine semnăturile necesare şi nici votul pentru moţiunea de cenzură. Din păcate acest partid este zdruncinat profund, din interior; C.P. Tăriceanu, R. Stroe, C. David şi mulţi alţii au pus şi pun umărul la realizarea unui indezirabil cataclism. Pe de altă parte, o eventuală venire a PNL în această dureroasă perioadă nu prezintă o bună garanţie pentru alegerea lui C. Antonescu preşedinte al României. E posibil ca bibliotecarul să-şi fi schimbat gândurile, să-şi fi luat adio de la această imbecilă vrere.
E posibil ca flecarul Crin să aibă o altă variantă strategică şi perversă „de lucru”. Gândeşte, probabil, că ar putea fi ales preşedinte şi pe această bază şi în urma unor mişcări politice(alianţe, migraţii, traseism parlamentar), noul preşedinte, după modelul cu ardoare cultivat de hă-hă-ilă, să manevreze astfel încât abia atunci să „treacă” o moţiune de cenzură, pentru a impune astfel un guvern PNL.
Rămân, totuşi, multe necunoscute: care va fi reacţia electoratului la apropiatele alegeri europarlamentare?; cine îl abandonează pe Crin Antonescu şi ţâfnele lui şi îşi ia tălpăşiţa după Călin Popescu Tăriceanu? „Totul curge”, rostea Heraclit din Efes. Sunt localităţi în care liberalii nu se „înţeleg” cu pesediştii din diferite motive. În altele, în schimb, colaborarea este bună, iar o agasare reciprocă, de rea-credinţă ar fi neproductivă şi pentru unii şi pentru alţii, nemaivorbind de populaţia de acolo care ar suferi din plurale puncte de vedere. Bine şi productiv ar fi dacă preşedintele PNL ar lua în seamă sublinierea non-perisabilă lăsată posterităţii de Octavian Goga: „Cine are dreptate n-are de ce să ameninţe, fiindcă dreptatea iese întotdeauna singură deasupra. Cu strâmbătatea treci gârla câteodată, dar în râu te îneci cu siguranţă; pe când cu dreptatea treci şi marea”. Cu ţâfnele şi ifosele lui deşucheate, Crin Antonescu a transformat în gunoi un proiect umanist şi patriotic- înălţarea socio-economică şi politică, spirituală şi morală a României.
USL s-a „rupt”; care să fie oare motivele dacă a funcţionat cu rezultate notabile? Aşteptăm cu nerăbdare toamna lui 2014 ca, după alegerile prezidenţiale să dispară „regimul Băsescu” împreună cu coteria de el zămislită, pentru a se înainta rapid spre obiectivarea celorlalte puncte din programul acestei Uniuni.
„Ruptura” s-a produs fără a fi puse pe tapet motive de natură principală. Ruptura a început invocându-se statutul ministerial al unei persoane, după ce PNL începuse să-şi revoce unii miniştri în pofida faptului că premierul nu îi repudiase.
Deciziile liberalilor sunt obscure, în momentul de faţă electoratul dezavuează manevrele PNL. Crin Antonescu este vinovat de acestă neroadă ruptură. În consecinţă, PNL a pierdut procente bune din încrederea electoratului- care vor fi evidente atât la alegerile europarlamentare, cât şi la cele prezidenţiale-, iar pe de altă parte, nu se mai poate baza nici pe o posibilă majoritate parlamentară, alături de înjghebările care se orientează după Traian Băsescu, mentorul diabolic şi funest al lui Crin Antonescu ce-şi ameninţă, pe faţă şi tranşant chiar propriul partid, cu ruperea nesăbuită şi absurdă.
Prof.univ.dr. Grigore Drondoe
