Numită şi Crucea Mică, sărbătoarea de Tăiere a Capului Sfântului Ioan Botezătorul a adunat ieri în bisericile din Târgu-Jiu sute sau poate chiar mii de credincioşi. Potrivit tradiţiei, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici atât din Târgu-Jiu, cât şi din ţară au sărbătorit ieri Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintâi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu, şi care l-a botezat pe acesta în râul Iordan. În această zi de sărbătoare, tradiţia spune că se ţine post negru de către creştini, fiind permişi spre a fi consumaţi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului. Nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului. În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.
Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul.
În fiecare an, în Arhiepiscopia Tomisului, la 29 august, de pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de sărbătoare şi de pelerinaj la Mănăstirea “Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa care adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Prooroc şi Înaintemergător al Domnului.
Cultul său s-a dezvoltat, iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august).
De asemenea Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, care se încheie pe data de 31 august, pe 1 septembrie începând un nou an bisericesc.
Andrada Bărăitaru
Cine a fost Ioan Botezătorul?!
Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut în mod special pentru sfinţenia vieţii lui, pentru severitatea ascezei şi râvna înflăcărată după dreptate şi după cele cereşti. A fost denumit de imnologii Bisericii ‘înger în trup’ sau ‘înger omenesc’, iar în calendarul ortodox îi sunt închinate nu mai puţin de trei sărbători, fiind cea mai cinstită personalitate a Vechiului Testament. La sfârşitul anului bisericesc, pe 29 august, Biserica Ortodoxă prăznuieşte ‘Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul’, zi de post. Din paginile Sfintei Scripturi ştim cu toţii că Ioan Botezătorul vieţuia aspru, avea drept îmbrăcăminte o haină din păr de cămilă şi împrejurul mijlocului o cingătoare, iar de hrănit, se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. A fost Înaintemergător al Domnului Iisus Hristos, a vestit taina Dumnezeului-Om şi Împărăţia cerurilor, a mustrat ca nimeni altul păcatul şi fărădelegea. Deşi toate acestea le ştim, Biserica a reţinut şi blândeţea Înaintemergătorului Ioan, adânca lui smerenie şi frumuseţea umană care au înnobilat acest suflet, cercetat de harul lui Dumnezeu încă de la zămislire. Poate de aceea, ‘noul popor’ al lui Dumnezeu l-a pictat cu aripi de înger în nenumărate icoane, pentru că prin aceste calităţi s-a apropiat cel mai mult de Dumnezeu, fiind, după spusele Mântuitorului, cel mai mare om născut din femeie. Părintele Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia, a sintetizat în următoarele cuvinte calităţile excepţionale ale Sfântului Ioan: absolută smerenie, capacitatea de a iubi pe altul, nu numai ca pe sine, ci mai mult decât pe sine, capacitatea de a recunoaşte superioritatea altuia, capacitatea de a şterge şi anula sinea proprie, înlocuind-o cu a altuia.
