Caravanaurbana.ro: Epidemia COVID-19 devine un test major, inclusiv pentru companii, care acum au posibilitatea de a-și măsura capacitatea de reacție la o criză globală cu implicații multidimensionale. Cum ar trebui să reacționeze companiile și care ar fi măsurile de securitate într-un astfel de context?
Victor Aileni: Dacă este să analizăm contextul mediului de afaceri ante-COVID-19, prin raportare la o serie de evenimente care au avut un impact financiar-economic la nivel global, probabil am fi tentați să luăm ca punct de reper atacul terorist din 11 septembrie, urmat de criza financiară din 2007– 2008, doi piloni de referință în ceea ce privește declanșarea crizelor în lanț la nivel global. De asemenea, să nu uităm că ne-am confruntat cu virusul SARS, EBOLA, H1N1, ceea ce s-ar traduce, pe scurt, prin ,,evenimente imprevizibile”.
Toate aceste provocări, pentru mediul de afaceri, nu au făcut decât să le poziționeze competitiv din punct de vedere al capacității lor de reacție la crize și, totodata, de a răspunde strategic la evenimentele de tip ,,lebăda neagră”.
Evident, nu putem prezice momentul și impactul unui astfel de ,,eveniment surpriză”, dar putem crea, la nivel organizațional, mecanisme strategice de prevenire și combatere a efectelor în lanț. De exemplu, totul ar putea începe, plecând de la o planificare anterioară orientată către gestionarea situațiilor imprevizibile cu care compania s-ar putea confrunta: ,,Dacă apar situații imprevizibile, care ar putea perturba afacerea mea, atunci care ar fi măsurile de securitate tehnice și organizatorice în care ar trebui să investesc, ante/post – eveniment surpriză, pentru a gestiona eficient criza într-un astfel de scenariu?”.
Dacă este să ne raportăm la ,,impactul COVID-19” asupra mediului de afaceri și la măsurile de reacție potrivite, considerăm că strategia ar trebui să plece de la întrebarea ,,Care va fi impactul asupra lanțului meu de aprovizionare, de la sursă la client?”, această abordare fiind necesară pentru a avea vizibilitate și transparență asupra stocurilor de la nivel local, național și global, dar și un control asupra clienților, dacă ești mai mult o companie bazată pe servicii de turism (companie aeriană, hotel, restaurant etc). Pe scurt, este foarte important să se creeze o planificare strategică pentru securizarea companiei, înainte de a implementa o strategie de contracarare a crizei propriu-zise.
În al doilea rând, se recomandă abordarea ,,strategiilor de atenuare”, cum ar fi: amânarea investițiilor majore sau gestionarea rațională a cheltuielior interne, etc. Devine obligatorie conectarea companiei la informații strategice, acele fluxuri informaționale utile și relevante, care ajută managerii să ia decizii strategice în caz de crize majore prin accesul la analize integrate.
Caravanaurbana.ro: Există atât de multe aspecte pentru a face față virusului, de la lanțul de aprovizionare, așa cum ați menționat, până la nevoia de a închide fabricile, la reducerea pieței, preocupările cu privire la disponibilitatea angajaților. Cine dintr-o organizație ar trebui să gestioneze aceste preocupări?
Mădălina Neacșu: Ei bine, începem cu CEO, care trebuie să înțeleagă relațiile cauză-efect. Aceasta devine o problemă la nivel de board, deoarece afacerea ar putea fi impactată multidimensional și la nivel inter-sectorial. De exemplu, impactul poate fi ,,în cascadă” , adică disponibilizarea resursei umane, poate implica automat disponibilitatea produsului, ceea ce ar determina prin ,,efect de domino”, în ultima etapă, implicații financiare. De exemplu, o simulare pentru a înțelege relația cauză-efect, ar pleca de la următoarele problematici: Ce soluții trebuie să implementăm pentru a crește capacitatea angajatului de a lucra de acasă? Ce opțiuni avem pentru a schimba mecanismul de producție sau cum putem reconfigure ,,itinerariul” vânzărilor noastre la nivel global, astfel încât să putem reduce impactul asupra produselor din zonele în care virusul este poate mai virulent sau predominant în acest moment? Evident, nu se vor putea atenua toate riscurile, dar se pot gestiona eventuale disfuncționalități printr-o gândire critică și aplicarea metodei scenariilor alternative. Cu siguranță, primul lucru este implicarea în asigurarea securității și sănătății angajaților și apoi intervin celelalte dimensiuni enumerate anterior. Ceea ce ar reprezenta o provocare majoră ar fi gestionarea unei producții cu un singur gen de produs, produs într-o singură zonă geografică, care ar putea fi afectată de virus. Un astfel de scenariu ar reprezenta o provocare majoră, probabil pentru o perioadă scurtă de timp, cum s-a dovedit în cazul Apple, care s-a confruntat cu o criză privind disponibilitatea produsului. În aceeași măsură, o provocare majoră ar putea fi și capacitatea de a face afaceri pe anumite piețe declarate vulnerabile la virus, precum China sau Italia, acolo virusul a avut un impact semnificativ asupra consumatorului.
Caravanaurbana.ro: Cum pot reacționa companiile în eventualitatea prelungirii scenariului de criză, provocat de alerta COVID-19, dacă este să facem referire la restricționarea deplasărilor, diminuarea cheltuielilor la nivelul consumatorilor, la care se adaugă disponibilitatea forței de muncă?
Victor Aileni: Este încă o ,,lecție de afaceri”, potrivit proverbului ,,nu ar trebui să-ți pui toate ouălele într-un singur coș”. Este ceea ce menționam anterior, crearea de flexibilitate în lanțul de aprovizionare. Ideea de la care ar trebui să se plece, indiferent dacă este vorba despre coronavirus sau altă amenințare asimetrică/hibridă, aceste lucruri vor continua să se întâmple aleatoriu. De exemplu, ar trebui să ne punem problema unui cyberattack global. Deja există semnale de atacuri majore asupra bazelor de date globale, cum ar fi Google sau Facebook. Într-un astfel de scenariu, ar trebui să ne întrebăm care va fi impactul la nivel organizațional? Deci, este important să gandim și să acționăm in stil early warning (EW) pentru a reacționa strategic în funcție de indicatori de avertizare timpurie.
Caravanaurbana.ro: Odată ce criza s-a încheiat, credeți că această experiență COVID-19, îi va determina pe reprezentanții mediului de afaceri să gândească strategic prin scenarii alternative sau in stil early warning (EW)?
Mădălina Neacșu: Cred că va consolida o tendință pe care o văd de mulți ani privind implementarea acestor tipuri de analize strategice și decizii prin conectare la fluxuri informaționale integrate. Știm foarte bine că, abordarea scenariilor alternative în afaceri își are originea în armată, dacă este să ne raportăm la studierea comportamentului inamicului într-un conflict militar. Un exemplu, de abordare a metodei scenariilor în afaceri, este criza petrolului din 1973, care a determinat scenarii alternative cu privire la modul în care ne comportăm în timpul volatilității susținute a prețului petrolului, având în vedere că de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și până la jumătatea anilor ’70, a existat o foarte mică volatilitate a prețului petrolului. Deci, a fost un prim exercițiu de acest gen. Acum, revenind la situația noastră, cred că lecțiile cele mai mari în contextul COVID-19, vor fi mai degrabă în jurul infrastructurilor critice de sănătate publică și în jurul capacității de reacție de la nivel guvernamental, pentru că, în esență, este un eveniment noneconomic. Este mai mult un eveniment biologic, care are implicații de biosecuritate și biosiguranță urbană/națională/globală.
Dacă este să privim în istorie, am mai avut evenimente economice înainte, cum ar fi criza datoriilor elene și criza financiară din 2007-2008. De asemenea, ne-am confruntat cu evenimente militare: războaie regionale sau atacuri teroriste. Însă, unicitatea alertei de pandemie COVID-19 este faptul că este primul eveniment biologic cu un impact global semnificativ și cu implicații militare la nivel urban. Să nu scăpăm din vedere că, trăim într-o lume, astăzi, în care economia, biologia și tehnologia sunt interdependente. Deci, lecțiile pe care mediul de afaceri le va învăța, în contextul alertei COVID-19, este operaționalizarea planificărilor strategice prin metoda scenariilor alternative și interconectarea lor la mecanismele militare de gândire și acțiune.
M.P.
N.B.:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al României în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiză și planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militară de la Kogălniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor în Informatii și Securitate Națională și oferă expertiză în securitate și reziliență urbană, politici și strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.
