Corespondenţă: Istorici gorjeni la cursurile de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România

39

În aceste zile se desfăşoară la Piteşti, sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, a Muzeului Judeţean Argeş, Consiliului Judeţean Argeş, Primăriei Municipiului Argeş, Asociaţiei de Vexilologie „Tricolorul” şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, Cursurile de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, cu participarea a peste 30 de istorici din întreaga ţară. Filiala Gorj a S.Ş.I.R. este reprezentată de profesorii Dorina Nichifor, Dorel Şorop şi Andrei Popete-Pătraşcu.

Deschiderea festivă a Cursurilor de vară organizate de Societatea de Ştiinţe Istorice din România, a avut loc la Muzeul Judeţean Argeş în prezenţa autorităţilor locale, a conducerii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, dar şi a numeroşi iubitori de istorie din întreaga ţară. Au rostit alocuţiuni de bun venit: Ion Popa – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu – preşedintele S.Ş.I.R., prof. dr. Bogdan Teodorescu – secretar general S.Ş.I.R., Constantin Vărăşcanu – preşedintele Filialei Argeş S.Ş.I.R., Spiridon Cârstocea – directorul Muzeului Judeţean Argeş şi George Rotaru – preşedintele Asociaţiei de Vexilologie „Tricolorul”. Programul cursurilor a fost unul variat, prin alternanţa simpozioanelor, meselor rotunde, dezbaterilor ştiinţifice şi metodice pe teme de istorie locală, românească sau universală, cu cea a excursiilor tematice şi aplicative la obiective istorice din municipiul Piteşti şi judeţul Argeş. În primele două zile ale Cursurilor de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România desfăşurate la Piteşti au susţinut comunicări prestigioase cadre universitare sau cercetători precum: prof. univ. dr. Alexandru Barnea şi prof. dr. Dragoş Măndescu despre problematica controversată a abordării istoriei vechi româneşti de către reprezentanţii curentului „dacist”, prof. dr. Gabriel Marina şi prof. dr. Nadia Manea, aceştia fiind urmaţi în cadrul unei Sesiuni de comunicări de istorie locală de istoricii argeşeni cu luări de cuvânt de înaltă ţinută ştiinţifică. Excursiile de documentare la care istoricii din întreaga ţară au participat s-au desfăşurat la Tutana, Curtea de Argeş – Biserica Domnească (în naos aflându-se mormântul lui Vlaicu Vodă, recent deshumat pentru recoltarea ADN-ului) şi Mănăstirea Curtea de Argeş, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură ecleziastică din Țara Românească, care în decursul secolelor a oferit lumina și cultura poporului român, Cetatea Poienari, aflată la 4 km distanţă de barajul Vidraru, în vârful muntelui Cetăţuia, la o altitudine de 850 m, protejată de pante abrupte, Vila Florica şi Capela familiei Brătianu, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti – Mănăstirea Nămăieşti, Castrul Roman Jidava, Muzeul de istorie, Biserica Domnească „Negru Vodă” şi Mausoleul Mateiaş. Participanţii la Cursurile de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România au fost impresionaţi în mod deosebit de Mănăstirea Curtea de Argeş, sfântul lăcaş având o deosebită însemnătate și valoare istorică. În imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Această denumire poartă peste timpuri povestea meșterului legendar, care, neputând coborî de pe biserică după terminarea ei – luându-i-se scările – și-ar fi făcut aripi din șindrilă și, similar mitului lui Icar, a sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”. Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, precum și Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția). Un alt obiectiv istoric apreciat de participanţii la Cursurile de vară este Cetatea Poienari, cunoscută şi sub denumirile de „Cetatea lui Vlad Ţepeş” sau „Cetatea lui Negru Vodă”, veritabil „cuib de vulturi al vitejilor de temut”. Despre aceasta, mărturiile istorice menţionează că făcea parte în secolele XIV-XV dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti. Ascunsă între munţi, bătrâna cetate îşi tăinuieşte încă secretele, deşi, mai nou, e scormonită cărămidă cu cărămidă de admiratorii celebrului personaj căruia Bram Stoker i-a dat viaţă, Dracula. La această cetate am ajuns, urcând toate cele 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o răcoroasă pădure de fagi. Ridicată de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a visteriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie” (trădare). Periplul documentar se va încheia în zilele de 20-21 iulie, cu expuneri şi dezbateri metodice, concluzii şi festivitatea de premiere a lucrărilor istorice publicate în anul 2011 de către membrii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Şi în acest an, Filiala Gorj S.Ş.I.R. va primi două distincţii, pentru lucrarea „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)”, autori: Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete-Pătraşcu şi Revista „Historia C.N.E.T.” editată de elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. Nu putem încheia aceste rânduri fără a aduce şi un cuvânt de mulţumire organizatorilor, domnului Constantin Vărăşcanu, dar şi conducerii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, cu deplina convingere că şi în acest an cursurile au constituit un succes deplin.
Andrei POPETE-PĂTRAŞCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here