Cooperaţia de consum, între ce a fost şi ce a ajuns

74
Cooperaţia de Consum a fost şi este şi în prezent, un sistem economic, apolitic şi neguvernamental, autonom şi independent, care desfăşoară activităţi de comerţ, producţie şi servicii în interesul membrilor cooperatori asociaţi dar şi al restului populaţiei României.

Desfăşoară activităţi în 272 oraşe, 3579 localităţi rurale şi în 14 staţiuni turistice fiind constituit dintr-o uniune naţională – “CENTROCOOP”-, 41 de uniuni judeţene şi, 921 societăţi cooperative cu 29.642 membri cooperatori asociaţi. Are la bază proprietatea privată asupra patrimoniului din care cca. 2 % este divizibil membrilor cooperatori asociaţi şi cca. 98 % este indivizibil; acumulat în decursul a 150 de ani de activitate neîntreruptă.
În regimul socialist, cooperaţia de consum a fost “cenuşăreasa” economiei naţionale. Ceauşescu şi guvernul de la vremea respectivă, au ştiut să exploateze la maximum cooperaţia de consum. I-a dat ca sarcină în principiu, aprovizionarea cu mărfuri a populaţiei din satele şi cătunele României, pe drumuri greu accesibile şi cu cheltuieli deosebit de mari, aprovizionarea muncitorilor forestieri, a petroliştilor şi a minierilor de la gurile de mină şi din carierele de suprafaţă, aprovizionarea muncitorilor de pe şantiere- le de construcţii a marilor obiective izolate (hidro şi termocen-trale, drumuri şi poduri, căi ferate şi viaducte, baraje şi lacuri de acumulare, etc.)
De asemenea, i-a dat sarcina deloc uşoară, de a achiziţiona de la populaţia satelor, produse agroalimentare – cereale, legume şi zarzavaturi, ouă, păsări, porci, ovine şi caprine pe care le-a predat industriei alimentare ca materii prime. A obligat-o să facă achiziţii pentru export, respectiv, melci, iepuri de casă, broaşte, fructe de grădină şi fructe de pădure, să producă în micile sale ateliere, covoare, artizanat, mic mobilier, produse ce s-au exportat în special, în ţările socialiste.
După Decembrie 1989, guvernele post-decembriste, nu i-au mai dat nimic! Doar sfaturi amăgitoare care au dus-o la pieire! A avut neşansa ca timp de 5 ani după revoluţie, CENTROCOOP – forul tutelar al tuturor organizaţiilor cooperaţiei de consum din România, să fie condus de un preşedinte şcolit la MOSCOVA, o slugă credincioasă a d-lui Preşedinte Ion Iliescu, a d-lui Nicolae Văcăroiu în calitate de Prim Ministru, care l-au influenţat şi în final l-au determinat să ia o serie de decizii care au condus la demolarea sistemului “COOP” printre care, aş enumera câteva:
1.- aducerea din import, lunar, litrul de ulei comestibil şi kilogramul de zahăr/cap de locuitor pe banii cooperaţiei de consum, urmând a se subvenţiona de Stat după 6-8 luni de la distribuirea acestora pe tichete şi pe tabele întocmite de fostele Sfaturi Populare.
2.- producerea de pâine, de asemenea subvenţionată de Stat după 6-8 luni, după întocmirea unor documentaţii birocratice cu semnături şi avize de la organele locale şi până la Ministerul Finanţelor.
În mod normal şi legal, asemenea atribuţiuni trebuiau preluate de fostele ICRA şi I.M.P. care erau ale Statului, cu capital 100% de Stat şi nu de Cooperaţia de Consum, care are la bază proprietate privată şi care a trebuit să angajeze credite bancare de ordinul zecilor de miliarde lei cu dobânzi ameţitoare de până la 160 % pe an, care, în perioada inflaţiei de după 1990, a însemnat declanşarea falimentului cooperativelor de consum care nu-şi mai puteau achita dobânzile lunare la creditele angajate ne mai fiind vorba de rambursarea creditului. În perioada 1990-1994, au falimentat cooperative de consum în judeţul Gorj. Pentru ca patrimoniul acestora să nu ajungă la discreţia băncilor şi a finanţelor publice, fosta Federală Teritorială a Cooperativelor de Consum – „FEDERALCOOP” Gorj a făcut eforturi financiare deosebit de mari obţinute cu preţul vânzării unor spaţii comerciale şi administrative din patrimoniul ei şi a achitat toate datoriile cooperativelor de consum, preluându-le prin fuziune cu absorbţie totală. Cea mai mare parte a magazinelor cooperativelor fuzionate, funcţionează şi astăzi în comunele Cîlnic, Teleşti, Samarineşti, Văgiuleşti, Padeş, Peştişani, Runcu, Dăneşti, Bălăneşti, Muşeteşti, Scoarţa, Dragoteşti, etc. Sunt magazine reparate capital, modernizate şi dotate cu echipamentele impuse de Uniunea Europeană, privind autorizarea sanitar-veterinară.
Dacă fosta FEDERALCOOP Gorj nu făcea asemenea eforturi financiare, asemenea magazine n-ar mai exista şi nici cooperaţia de consum în 27 de comune administrative.
3.- Înfiinţarea în anul 1991 a Băncii de Credit Cooperatist -“BANKCOOP”, cu capital integral cooperatist, CENTROCOOP obligând toate organizaţiile cooperaţiei de consum şi de credit din ţară să vină cu aport de capital de la 30 la 250 milioane lei. Gorjul a participat cu 30 milioane lei, transformaţi în acţiuni. Un efort financiar deosebit de greu în acea perioadă de inflaţie.
BANKCOOP a ajuns pe mâna unor escroci, chipurile “finanţatori strategici” gen George Păunescu, Ion Dinulescu, etc., care, după ce au “exportat” capitalul băncii în conturi personale din bănci străine, au dus banca la faliment. Cu această “afacere” organizaţiile “COOP” din Gorj, au pierdut acţiuni în valoare de 7 miliarde lei ROL-care a constituit cel mai puternic cutremur financiar post decembrist. Pentru asemenea “isprăvi”, preşedintele Centrocoop în persoana d-lui dr.ec. Ion Vetrineanu, a fost promovat ca vicepreşedinte al Consiliului Naţional al PDSR şi trimis Consul la Odesa, în Republica Ucraina. Şi isprăvile borfaşilor din sistemul “COOP”, nu s-au oprit aici. Le vom dezvălui într-un număr viitor al ziarului Gorjeanul.
Preşedinte al UJCC Gorj, Ec. Ilie Turtoi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here