Reprezentanţii elevilor din România consideră măsura de a menţine şcolile deschise în localităţile cu incidenţă a infectărilor sub 3 la mia de locuitori ca fiind necesară, dar insuficientă. Aceștia spun că redeschiderea şcolilor cu prezenţă fizică ar trebui să impună şi o serie de măsuri de prevenţie şi de protecţie suplimentare, cum ar fi testarea periodică a tuturor elevilor şi profesorilor, despre care însă nu se știe încă nimic clar.
„A fost anunţată o nouă modificare asupra ordinului comun Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii nr. 5338/2015/2021) ce prevede modalitatea de organizare a activităţii în cadrul unităţilor de învăţământ pentru contextul pandemic. Deşi Consiliul Naţional al Elevilor a atras atenţia decidenţilor în repetate rânduri asupra nevoii de predictibilitate în sistemul educaţional, decidenţii continuă să ia decizii peste noapte, luând pe nepregătite toţi actorii implicaţi. Astfel, conform declaraţiei ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, unităţile de învăţământ vor putea desfăşura orele cu prezenţă fizică în cazul în care rata incidenţei într-o localitate nu depăşeşte 3 la mia de locuitori, fără referinţă la rata de vaccinare a personalului angajat din şcoli, aşa cum era prevăzut iniţial în ordinul comun. Reprezentanţii elevilor din România consideră măsura de a menţine şcolile deschise în localităţile cu incidenţă a infectărilor sub 3 la mia de locuitori ca fiind necesară, dar insuficientă având în vedere că redeschiderea şcolilor cu prezenţă fizică ar trebui să impună şi o serie de măsuri de prevenţie şi de protecţie suplimentare, cum ar fi testarea periodică a tuturor elevilor şi profesorilor, despre care încă nu ştim nimic clar. În urmă cu puţin timp, Consiliul Naţional al Elevilor a adus în vedere necesitatea dezvoltării unui algoritm în baza căruia şcolile să decidă în ce format vor continua cursurile, luând în calcul mai mulţi factori, dintre care amintim: infrastructura sanitară, capacitatea de testare şi de menţinere a distanţării fizice, situaţia persoanelor care folosesc transportul în comun, supraaglomerarea claselor etc. Cu toate acestea, autorităţile competente nu au ţinut cont de propunerile elevilor reprezentanţi, alegând să adopte măsuri de compromis, în detrimentul unor decizii predictibile şi asumate. Consiliul Naţional al Elevilor îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul în care guvernanţii gestionează valul pandemic. În timp ce cazurile de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 nu sunt nici pe departe într-o scădere considerabilă, decidenţii nu îşi asumă un set de măsuri clare care să promoveze o educaţie de calitate, existând în continuare multe lacune în ordinul comun, precum incertitudinea necesităţii schemei complete care să conteze la calcularea ratei de vaccinare în şcoală sau situaţia unităţilor de învăţământ arondate, fără personalitate juridică, cu o rată de vaccinare diferită faţă de structura cu personalitate juridică. De asemenea, ministrul interimar al sănătăţii, Cseke Attila, a declarat faptul că „nu suntem naivi, nu vrem să fim inconsecvenţi legat de necesitatea desfăşurării actului pedagogic”, dar, în acelaşi timp, a menţionat următoarele: „dacă constatăm după 7, 10 zile, 2 săptămâni că cifrele sunt hai să zic îmbucurătoare, atunci sigur putem să discutăm de alte criterii sau de criterii mai permisive, dacă vreţi”. Declaraţiile incerte şi neasumate de acest gen confirmă în continuare un set de măsuri scrise pe genunchi, fără consultarea partenerilor de dialog social şi fără coerenţă pe termen lung”, se arată într-un comunicat de presă al CNE.
