Conferinţa ştiinţifică: «Revoluţia din 1989 – sfârşitul regimului totalitar din România»

271

Astăzi, ora 15.00, la Institutul de Politici Publice, Administrație și Științele Educației, din Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu se va desfăşura Conferința cu tema: «Revoluţia din 1989 – sfârşitul regimului totalitar din România», susţinută de către d-l drd. Flavius Cristian Marcău, cu scopul de a sublinia că Revoluţia din România a fost una aparte faţă de restul statelor ce au trecut prin schimbarea regimului totalitar. Facem această menţiune pornind de la considerentul că această revoluţie a produs morţi şi răniţi cât toate revoluţiile din Europa Centrală şi de Est la un loc. În anul 2005 datele furnizate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) au evidenţiat faptul că pe durata revoluţiei au fost împuşcaţi mortal 1142 de persoane şi rănite alte 3138, iar numărul celor reţinuţi a fost de 760. Desigur, dramatismul revoluţiilor nu rezultă numai din evenimentele şi procesele ce se succed şi conduc la transformări radicale, ci şi din semnificaţia pe care revoluţiile o au pentru actorii direct implicaţi, semnificaţie ce-şi circumscrie un mit în care revoluţionarii cred şi pe care-l doresc înfăptuit: acela că revoluţia este un moment de răscruce în istoria unui popor. Prin conferinţa: «Revoluţia din 1989 – sfârşitul regimului totalitar din România» constatăm că drama unei revoluţii provine şi din consecinţele, de multe ori neaşteptate pe care le produce. Cum altfel se explică faptul că Revoluţia franceză a dat Franţei o dictatură în toată regula, că revoluţia bolşevică din Rusia a condus la uciderea a milioane de oameni şi alte zeci de milioane de deportări, că revoluţia din Nicaragua a generat haos economic, că revoluţia iraniană din 1979 şi regimul care a permis unui despot religios (Ayatollahul Khomeini) să răpească unui popor umil greu dobândita libertate a marcat pentru omenire, pentru femei în special, «un uriaş pas înapoi»?
În concluzie, cazul României este unul puternic discutat, având în vedere că încă nu s-a ajuns la o idee finală în privinţa tipului evenimentelor din decembrie 1989. O parte dintre istorici merg pe considerentul că a fost lovitură de stat, în timp ce alţii consideră că a fost o revoluţie populară. Cu toate acestea, noi nu dorim să ne pronunţăm asupra acestui aspect, ci, doar să prezentăm evenimentele, aşa cum s-au petrecut în realitate.
Prof. univ. dr. George NICULESCU, directorul I.P.P.A.S.E, din Universitatea «Constantin Brâncuşi» Târgu-Jiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here