Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, la începutul acestei săptămâni s-a desfăşurat Conferinţa Internaţională „Tudor Vladimirescu – 200 de ani de la Revoluţia de la 1821”. Conferinţa a fost organizată la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Irineu, Mitropolitul Olteniei, de Arhiepiscopia Craiovei, prin Sectorul Cultural, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova şi Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor”. Evenimentul academic a fost moderat de Diac. lect. univ. dr. Mihai Ciurea, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Craiova, şi a reunit profesori universitari şi cercetători din ţară şi din străinătate. Printre invitaţi s-au aflat, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Prof. univ. dr. Cezar Avram, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor”, Dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova. În deschiderea evenimentului, Părintele Mitropolit Irineu a subliniat personalitatea remarcabilă a lui Tudor Vladimirescu şi importanţa comemorării înaintaşilor noştri.
„Tudor Vladimirescu este atât o personalitate istorică, cât şi un model contemporan. Ca personalitate istorică, el a ştiut să îmbine cunoştinţele istorice, dar în acelaşi timp ethosul nostru românesc, doritor de libertate şi de unire. Din Vladimir, din Gorj şi din Severin, el şi-a format un ideal de viaţă şi a simţit din fragedă copilărie chemarea lui Dumnezeu de a conduce pe români spre un ideal frumos şi luminos. Tudor Vladimirescu a atras de partea sa oameni de seamă, oameni duhovniceşti, episcopi, călugări şi preoţi, pe care i-a iubit deosebit şi care l-au înconjurat cu multă dragoste, pentru că a învăţat de la aceştia că libertatea este un dar de la Dumnezeu. A ajuns Domnul Tudor idealul poporului nostru, modelul de libertate, modelul de convieţuire paşnică şi de unitate. Tudor Vladimirescu este pe deplin modelul nostru de viaţă, atât din punct de vedere social, politic, administrativ, economic, cât şi din punctul de vedere al credinţei. Tocmai pentru aceasta, noi suntem mulţumitori lui Dumnezeu că, la 200 de ani de la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, putem să-l cinstim cu multă evlavie şi cu mult respect pe acest vlăstar al poporului nostru, mlădiţă a Olteniei care s-a impus în faţa tuturor oamenilor din vremea sa”, a evidenţiat Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. În continuare, Preasfinţitul Emilian Crişanul, Episcop – Vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a susținut prelegrea sa în cadrul căreia a scos în evidenţă legătura deosebită pe care Tudor Vladimirescu a avut-o cu preoţi şi monahi. „Tudor Vladimirescu a fost şi ctitor de biserici, şi a iubit deopotrivă şi vetrele monahale din ţara noastră, îndeosebi din Oltenia. Tudor Vladimirescu a avut legătură strânsă cu mulţi preoţi, cu mulţi monahi, şi a dorit ca şi aceştia să beneficieze de mai multă libertate în slujirea lor, dar şi în ceea ce înseamnă drepturile sociale. Pe de altă parte, preoţii au apreciat ideile şi eforturile lui Tudor Vladimirescu în timpul răscoalei şi mai ales după aceea, iar ierarhia superioară, bisericească a Ţării Româneşti de atunci, din păcate, era în mică măsură românească, pentru că suntem în perioada domniilor fanariote. Însă Tudor a avut o legătură strânsă cu Episcopul Argeşului, Ilarion Gheorghiadis. Erau conştienţi românii, ca şi Tudor Vladimirescu, că doar fiind liberi pot să-şi împlinească idealurile naţionale, româneşti, creştineşti, într-o ţară care trebuia să fie liberă”, a adăugat Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop – Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
În prelegerea sa, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a enumerat mai mulţi preoţi şi călugări cu care Tudor Vladimirescu se sfătuia şi purta o strânsă legătură. „Tudor Vladimirescu nu a fost un revoluţionar care să nu aibă legătură cu Biserica, el a învăţat carte de la călugărul Gherasim Duncea, frate cu Gheorghe Duncea, aşa cum reiese dintr-o cronică ce s-a tipărit, un fel de mărturisire a lui Gheorghe Duncea. Deci primul părinte care l-a învăţat carte a fost Gherasim Duncea de la Schitul Topolniţa, un om învăţat. Familia Duncea a ţinut foarte mult la Tudor Vladimirescu, erau şi rude apropiate. A avut legătură cu Protopopul Nicolae Stoica de Haţeg. A avut legătură cu Tismana şi cu Cioclovina. La Cioclovina a făcut donaţii. La Tismana a fost stareţ cel ce avea să devină primul mitropolit român, Dionisie Lupu, om cu viaţă sfântă, care în 1819 a fost numit Mitropolit al Ţării Româneşti. Ceea ce este important de reţinut, el a poposit de multe ori la Tismana şi avea nevoie de sfatul părinţilor, avea nevoie de ei fiindcă erau oameni culţi, erau oameni pregătiţi, el avea cu cine să se sfătuiască pentru pregătirea Revoluţiei. A fost apropiat de preotul Nicolae Macu din Costeşti. Câţiva părinţi de seamă i-au fost alături. Sfătuitorul principal era stareţul şi apoi Episcop al Argeşului Ilarion”, a subliniat Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Conferinţa Internaţională s-a desfăşurat în sistem online şi a fost organizată de Arhiepiscopia Craiovei, prin Sectorul Cultural, în parteneriat cu mai multe instituţii de cultură şi de învăţământ universitar. „Mulţumim Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, pentru iniţiativă, binecuvântare şi purtarea de grijă pentru organizarea acestui eveniment academic şi tuturor participanţilor din ţară şi din străinătate care au contribuit la înnobilarea acestei conferinţe în memoria lui Tudor Vladimirescu”, a conchis Pr. Grigore Vulcănescu, Consilier Eparhial al Sectorului Cultural, organizator al acestui eveniment.
C.P.
