În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Gorj, ce a avut loc săptămâna trecută la sediul Instituției Prefectului – Județul Gorj, a fost aprobat proiectul de hotărâre privind declararea Anului 2019 „Centenar Dincă Schileru”.
Pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la moartea personalității gorjene, va fi alcătuit un Program cultural care va cuprinde o serie de manifestări omagiale, elaborate de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu”, Ansamblul Artistic Profesionist “Doina Gorjului” Târgu-Jiu și Biblioteca Județeană “Christian Tell”, în parteneriat cu Primăria Comunei Schela și Primăria Comunei Bîlteni.
Proiectul de hotărâre supus dezbaterii, a fost susținut de vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, Gheorghe Nichifor. Acesta a motivat importanța personalității Dincă Schileru pentru județul Gorj, atât din punct de vedere cultural cât și istoric: “Născut pe meleaguri gorjene, Dincă Schileru (1846-1919) a fost un autodidact și un perfecționist. A cunoscut din copilărie realitățile lumii rurale și a demonstrat în timp autentice abilități de întreprinzător, construindu-și o avere considerabilă din comerț și exploatarea bogățiilor solului și subsolului, punând umărul prin acțiuni de pionierat la dezvoltarea economică a județului. Așezat, prin căsătorie, la Bâlteni, a avut idei și aptitudini neobișnuite, a mers din succes în succes, urmându-și steaua cu îndârjire și arătând tuturor reușite excepționale nu numai în plan economic, ci și social, la cel mai înalt nivel al timpului său. S-a îngrijit de familie, a făcut avere, i-a ajutat pe cei din jur să câștige, practicând un spirit capitalist declarat de câte ori a avut ocazia. Este un deschizător de drumuri în ceea ce privește exploatarea cărbunelui și a petrolului la Gorj, fie personal, fie cu susținerea întreprinzătorilor străini. Șlefuit la <școala vieții>, a înțeles mai mult decât mulți alții că între factorii succesului obligatoriu trebuie să fie curajul, hărnicia, disciplina personală, inițiativa și considerația față de cei mulți. În vremurile tulburi de atunci, n-a pregetat să dăruiască din ceea ce era al său și pentru alții. Oamenii de mare spirit l-au zugrăvit ca pe un simbol al timpului și locului său. Chiar neprietenii au avut puterea, uneori, să-și înfrângă orgoliul, atunci când l-au avut în față. Familia sa, o fericită simbioză între moșnenii din zona Schelei, zonă de munte, și cea a Bâltenilor, spațiu așezat, favorabil cultivării cerealelor, s-a dezvoltat în chip armonios și a dat Gorjului și țării nume de succes. Căsătorit cu o fată de familie bună, având de partea sa destoinicia de a face bani, înzestrat cu înfățișare plăcută, sănătos și cu putere de muncă, a realizat repede că se poate încumeta să atace frontal cele trei mari condiții necesare unei cariere politice: dorința de a conduce, capacitate personală și sprijinul comunității. Înțelegând rostul controlului informației, se pare că a avut multiple relații în presa locală (poate și propriul ziar, la Târgu-Jiu), precum și o multitudine de colaboratori „dezinteresați, din cele mai diverse zone socio-profesionale. Și-a început cariera politică la Gorj, în Consiliul Județean, organismul local cel mai important. În calitate de consilier sau vicepreședinte și-a expus responsabil și curajos punctele de vedere, chiar dacă în multe situații, acestea nu au fost acceptate. În această perioadă se derulează, probabil, cel mai tragic episod din viața sa, atentatul pus la cale de rivalii din Bâlteni, localitatea de adopție. Chiar dacă se exprima de cele mai multe ori alambicat, cu paranteze inutile și cu ieșiri verbale necontrolate, mesajul său a fost întotdeauna ușor de perceput, fiind punctat în mod repetat, abil am putea spune, cu aceleași idei. Se născuse cu un autentic spirit de înțelegere a sensurilor ascunse a problemelor, fiind capabil de reținere și neimplicare în dezbaterea unor chestiuni unde pregătirea sa era deficitară. Spiritul documentelor ni-l relevă ca pe un fervent susținător al legilor de învoieli agricole, legea maximului, legile de organizare a învățământului, legea minelor, proiectele de reformă electorală, investiții în construcția căi ferate și drumuri etc. Pentru a-și demonstra vocația de autentic om politic, se angajează în argumente și „gustate răspunsuri la Mesajul Tronului, chiar în perioadele de opoziție ale partidului său. Ca politician, profilul i s-a configurat pe deplin în cadrul 
Partidului Național Liberal, în perioada 1876-1888, unde a reprezentat cu demnitate colegiul sătenilor, fiind protagonist sau susținător al legislației care avea în vedere lumea rurală. Deși au existat și momente de obediență politică, de cele mai multe ori a știut să se delimiteze chiar de colegii din propria formațiune, atunci când a fost obligat să-și apere punctele de vedere. Într-o manieră răspicată a reușit să se impună, în condițiile dificile de atunci, când accesul și exprimarea adevăraților reprezentanți ai țărănimii în Parlament erau frecvent obstaculate. În ce privește poziționarea sa în cadrul partidului, al cărui membru era, Dincă Schileru s-a aflat întotdeauna în partea stângă. Din aceste motive, este inițiator, alături de personalități, precum Constantin Dobrescu-Argeș, Mucenic Dinescu și alții, a primelor forme de organizare politică a țărănimii. Această preocupare susținută, alături de cea parlamentară, l-au determinat să înțeleagă la dimensiuni realiste resorturile interne ale evenimentelor din 1907, față de care a adoptat o atitudine moderată. Chiar dacă a fost mai mult un autodidact, omul gorjean s-a aplecat cu multă căldură asupra culturii și învățământului din Gorj, atât ca parlamentar, consilier județean sau numai în calitate de simplu cetățean. A susținut material organizarea serbărilor culturale și a conferințelor, Muzeul Județean al Gorjului, Școala și Biserica, odraslele oamenilor săraci din mediul rural etc. Inițiativele din Gorj, și nu numai, coincid în chip fericit cu perioada când se derula o amplă dezbatere asupra căilor și ideologiilor ce urmau a fi îmbrățișate de clasa politică, ea însăși aflată într-un real proces de maturizare. Se pregătea o generație, el fiind părtaș la acest proces, capabil să înțeleagă sensurile complexe ale evenimentelor conexe Marii Uniri. Așa pot fi mai ușor înțelese gesturi și atitudini ale gorjenilor din anii aceia de răscruce. În plan ideatic se discuta despre <elita socială> și izvoarele social-intelectuale ale acesteia, despre suveranitatea națională și drepturile democratice, iar, în acest context, despre o viață social-politică întemeiată pe moralitate și ordine, toate fiind strâns legate de instruirea temeinică a tinerelor generații, de progresul învățământului românesc și culturii naționale. Spirit lucid, întreprinzător, Dincă Schileru considera educația, cultura în general, ca factori de primă importanță în propășirea materială și spirituală a lumii rurale. Posteritatea l-a reținut pe <Nenea Dincă>, în folclorul local, în memoria colectivă, în articole și studii contemporane și postume. Personalitatea sa este conturată într-o autentică <legendă vie și productivă>, capabilă să lumineze complexitatea <spiritului pandur> și mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt <pecetea diferențierii regionale>. Pe de altă parte, propaganda comunistă l-a categorisit drept <explorator>, nedemn de a fi alături de <țărănimea muncitoare> din județul său. Aproape de fiecare dată când presa locală avea nevoie de exemple negative ale <odiosului regim burghezo-moșieresc>, numele său era nelipsit”.
Proiectul de hotărâre privind declararea Anului 2019 „Centenar Dincă Schileru” a fost inițiat de: Gheorghe Nichifor, vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, Nicolae Muja, vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, Dumitru Fârță, consilier județean, Nicolae Cilibiu, consilier județean, Victor Banța, consilier județean, Denisa-Zenobia Șuță, consilier județean, Gheorghe Orzan, consilier județean.
Izabella Molnar
