Citirea etichetelor produselor alimentare oferă informații utile pentru consumatori, acestea ajutându-i să compare conținutul nutrițional și/sau ingredientele diferitelor alimente și băuturi. Astfel, consumatorii pot identifica numărul de calorii/porția de servire, aditivii alimentari utilizați și pot selecta alimentele cu cel mai mare conținut al anumitor nutrienți care sunt cel mai potrivite pentru „pattern-urile” lor alimentare.
Producătorii trebuie să menționeze cantitatea de macro- și micronutrienți/porție de servire, precum și cantitatea zilnică recomandată a fiecăruia dintre acestea. Aceste etichete au fost introduse obligatoriu de foarte mult timp în țări precum Statele Unite ale Americii și Canada, FDA (The United States Food and Drug Administration) estimând în 1993 că introducerea obligatorie a acestora ar duce la prevenirea a aproximativ 40 000 de decese de cauză cardiovasculară sau datorate cancerului în următorii 20 de ani, precum și reducerea cheltuielilor pentru sănătate cu 4 până la 22 bilioane de dolari.
Luând în considerare aceste aspecte, este importantă compararea diferențelor de comportament alimentar datorate obiceiurilor de a citi etichetele produselor alimentare. Astfel, un studiu realizat în Statele Unite care a inclus 1.201 studenți a evidențiat că persoanele care citesc etichetele nutriționale au un raport mai crescut de fructe, legume și fibre alimentare.
Un alt studiu recent a constatat că persoanele care citesc etichetele produselor alimentare sunt în general mai tinere, mai ales femei, cu un nivel ridicat de educație și cu venituri mai mari. În ceea ce privește bărbații, același studiu a arătat că persoanele de sex masculin care citesc etichetele nutriționale au un aport alimentar mai mare de calciu și vitamina C. În cazul femeilor, nu s-au constatat diferențe în ceea ce privește micronutrienții, dar cele care citesc etichetele produselor alimentare au avut un aport caloric mai mic, cu scăderea cantității de hidrați de carbon ingerată și creșterea celei de proteine.
Alimente pentru care nu sunt obligatorii informațiile nutriționale
Informațiile nutriționale sunt obligatorii pentru aproape toate alimentele. Informații despre fructele, legumele și produsele marine proaspete mai frecvent consumate se pot obține în majoritatea magazinelor specializate, din broșuri, pliante sau afișe. Dar în cazul acestor alimente, informațiile nutriționale nu sunt obligatorii.
De asemenea, aceste informații nu sunt obligatorii în cazul produselor proaspete din carne care conțin un sigur ingredient. Este cazul cărnii tocate de vită și al bucăților de pui. Totuși, produsele prelucrate, cum este carnea conservată, crenvurștii și gustările congelate care conțin carne trebuie să aibă etichete cu informații nutriționale pe fiecare pachet.
Substanțe ce trebuie evitate în alimentație
1. Grăsimi trans (uleiuri hidrogenate)
Folosite în alimente pentru a îmbunătăți gustul și pentru a prelungi termenul de valabilitate, grăsimile trans sunt periculoase deoarece cresc colesterolul LDL („rău”) în organism, în timp ce reduc colesterolul HDL („bun”). De asemenea, sporesc riscul unor probleme de sănătate precum bolile de inimă, diabetul zaharat etc.
2. Siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză
Acesta este un îndulcitor foarte rafinat care se găsește în majoritatea alimentelor procesate. Acest aditiv plin de calorii este unul dintre principalii contribuabili la epidemia de obezitate. La fel ca și grăsimile trans, crește nivelul colesterolului „rău” și poate cauza diabet zaharat.
3. Îndulcitori artificiali (sucraloza, aspartam și zaharina)
Credem sau nu, zahărul clasic simplu este mult mai bun în comparație cu aceștia. Îndulcitorii artificiali conțin substanțe cunoscute drept neurotoxice și cancerigene, afectând funcționarea creierului. Unele dintre aceste substanțe chimice ne influențează greutatea, prin declanșarea hormonului care impulsionează organismul să stocheze grăsimi.
4. Nitriții și nitrații de sodiu
Acești aditivi alimentari sunt utilizați pentru a conserva, a aroma și a adăuga culoare cărnii procesate, cum ar fi șunca, slănina și hotdog-ul. Aceștia sunt cancerigeni și pot afecta serios funcționarea ficatului și a pancreasului.
5. Glutamatul monosodic
Acest aditiv se găsește adesea în supe, condimente, antreuri și multe alimente consumate în restaurante. Glutamatul monosodic este cunoscut pentru că suprastimulează celulele creierului din hipotalamus. Studiile au demonstrat că acest lucru poate spori senzația de foame, ducând la supraalimentare.
6. Coloranții artificiali
Coloranții artificiali alimentari sunt asociați cu ADHD-ul, afecțiunile cromozomiale și cancerul tiroidian, printre alte boli.
7. Hormonii de creștere
Studiile au legat consumul hormonilor de creștere, care sunt administrați vacilor de lapte și altor bovine, cu dezvoltarea pubertății timpurii și a obezității.
8. Antibioticele
Consumarea cărnii din animale crescute în fermă, cărora le-au fost administrate antibiotice, poate face ca aceste medicamente să pătrundă și în corpul uman. Dozele constante de antibiotice pot afecta capacitatea organismului de a descompune carbohidrații, de a absorbi vitaminele și mineralele și de a sintetiza hormonii.
În prezent, declarația nutrițională este obligatorie prin lege doar pentru produsele ambalate, dar considerăm că ar fi util să se extindă și la meniurile din restaurante și cantine, la preparatele de patiserie neambalate și la anumite produse vrac pentru care nu este obligatorie momentan.
Educația nutrițională este un punct esențial în scăderea prevalenței problemelor de sănătate relaționate cu nutriția. Etichetarea nutrițională este un instrument util pe care ar trebui să-l folosim cât mai mult ca principal factor în decizia de cumpărare și consumare a produselor alimentare.
Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială – Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu
