Specie anuală erbacee de cultură, dreaptă, puternic ramificată, cu frunze liniare late, fără peri, flori, de culoare violacee şi alburie cu pete roşii la interior, este uşor de recunoscut mirosul plăcut, aromatic, caracteristic. Părţile aeriene ale plantei, în timpul înfloririi, conţin 0,5-2% ulei esenţial format din carvacrol, pinene, cymene, canfene, limonene, felandrene, borneol, acizi triterpenici liberi, taninuri (4-8%), mucilagii, rezine, beta-sitosterol, zaharuri, săruri minerale etc.
Datorită componentelor din uleiul esenţial, acizilor triterpenici liberi, pinenelor şi borneolului, planta are acţiune carminativă şi expectorantă, iar datorită taninurilor, are acţiune astringentă. Uleiul esenţial pur nu se recomandă nici în uzul extern, din cauza acţiunii iritante asupra mucoaselor şi pielii. Se recomandă pentru stimularea apetitului, ca antidiareic, mai rar în bronşitele cronice. În asociere cu busuiocul, poate înlocui sarea din alimentele dietetice. Infuzie din 2 linguriţe plantă la o cană cu apă; se beau 2-3 căni pe zi. Cimbrul de grădină este mult utilizat în scopuri condimentare, în special în ţările vestice (Franţa, Germania).
Contraindicaţii
Uleiul esenţial poate produce iritaţii dermice şi asupra mucoaselor. Nu se utilizează nici în timpul sarcinii.
Sorin Milcu
