CHEILE GALBENULUI – UN FENOMEN DE EXCEPŢIE ÎN PEISAJUL TURISTIC GORJEAN

Aflate în partea de nord-est a judeţului acestea oferă celor ce doresc să le cunoască chiar într-o excursie de câteva ore prin împrejurimile comunei Baia de Fier o multitudine de forme şi fenomene particulare de…

erodare a carstului .

Eroziunea a început în urma cu multe milioane de ani prin acţiunea râului Galbenul în pereţii abrupţi ai masivului Polovragi -Cernădie, o bară calcaroasă care sta în calea apelor vijelioase ce coboară din munţi. Cu mult timp în urmă când cheile erau în formare, apa râului a găsit o fisura în peretele de calcar pe care cu timpul datorită proceselor de eroziune a lărgit-o. Mai târziu prin acţiunea apei asupra calcarului albia s-a adâncit iar peştera a rămas suspendată în peretele drept al cheilor. La fel ca în cazul Cheilor Olteţului şi la modelarea Cheilor Galbenului şi a peşterii Muierilor un puternic impact l-au avut răcirile puternice din trecutul pământului, fenomene cunoscute azi sub numele de glaciaţiuni, acestea jucând un rol important în modificările climatice precum şi în hidrologia râurilor de suprafaţă ori din subteran. Teoria glaciaţiunilor a fost formulată de profesorul Alfred Bogli după ce acesta a cercetat o multitudine de perimetre carstice printre care câteva şi din Oltenia pentru a stabili condiţiile şi factorii ce au determinat schimbările .

Dacă pornim din Novaci pe DN 67 spre est după aprox.7km ajungem în localitatea Baia de Fier situată în gura Cheilor Galbenului la o altitudine de 560m. Documentele istorice consemnează locul din timpul lui Mircea cel Bătrîn (1386-1418) ca loc de unde se extrăgea fierul, de unde şi toponimicul aşezării. Exploatarea minereului a fost de lungă durată aceasta activitate fiind consemnată şi pe timpul lui Matei Basarab (1632-1654). Aşezarea mai este cunoscută şi datorită grafitului de pe muntele Cătălinu – după unele surse cel mai pur grafit din Europa

În partea de nord a localităţii, la trecerea Galbenului prin calcarele masivului Polovragi -Cernădie se afla un grandios monument al naturii: Peştera Muierilor. Asupra denumirii acesteia cu timpul s-au formulat mai multe ipoteze: una din ele spune că denumirea ar veni din perioada matriarhatului, când femeile erau ’’capul familiei’’. Alta ipoteză povestea că aici se ascundeau femeile şi copiii in perioadele năvălirilor tătare şi otomane când de regulă bărbaţii erau la oaste. În sfârşit într-o a treia ipoteza se relatează ca denumirea ar veni de la obiceiul femeilor care lăsau în peşteră fuioarele de in şi cânepă o perioada înainte de a le toarce pentru a se înmuia şi a fi prelucrate mai uşor.

Săpăturile arheologice făcute în peştera încă de acum patru decenii au scos la iveală silexuri paleolitice, ceramică şi oase de animale: hiena, leu şi urs. Peştera Muierilor a fost prima cavitate electrificată din ţară pusă în circuitul turistic. Ea este o peşteră polietajată cu galeriile dispuse pe trei nivele. Este bănuit existenţa unui al patrulea nivel, dar acesta nu a fost localizat încă. Lungimea galeriilor însumează 3566m, iar denivelarea totală este de 57m. Partea vizitabilă cuprinde etajul superior şi are o lungime de aprox.700m, restul galeriilor si etajelor constituindu-se în rezervaţie speologică, accesul fiind permis numai cu autorizaţie CMN. Cum o simplă descriere a cavităţii ar fi irelevantă pentru bogăţia sa de forme şi minerale (aici dezvoltându-se formaţiuni foarte rare cum ar fi cele de dahlit existente numai în două peşteri la nivel naţional), se recomandă vizitarea peşterii pentru a cunoaşte cel mai bine acest veritabil monument al naturii

Din punct de vedere turistic perimetrul Baia de Fier- Cheile Galbenului dispune de un potenţial de invidiat faţă de multe zone din judeţ. Aceste locuri sunt deosebit de favorabile agroturismului, iar autorităţile locale au şi luat o serie de măsuri de promovare şi dezvoltare a acestor activităţi în conformitate cu standardele actuale.

Prin modernizarea căilor de acces şi dezvoltarea pensiunilor rurale locuitorilor acestei zone li se vor oferi oportunităţi viabile de valorificare a potenţialului turistic, portului şi obiceiurilor populare în conformitate cu cele mai moderne metode de practicare a agroturismului .