Cercetări extinse la Stoina

261

Muzeul Județean Gorj a anunțat, ieri, că au fost extinse, cu două noi secțiuni, cercetările arheologice de la Stoina. De asemenea, în această vară a fost epuizată secțiunea începută în 2015.

În cadrul parteneriatului dintre Muzeul Judeţean Gorj ”Alexandru Ştefulescu” şi Institutul de Arheologie – Bucureşti, în cursul lunii iulie 2016 au continuat cercetările arheologice sistematice din aşezarea fortificată „Cetate”, satul Păişani, comuna Stoina. ”Cercetările s-au extins prin două noi secţiuni în spaţiul închis de cele două fortificaţii. Depunerea arheologică evidenţiată în acestea două este modestă, în cea mai mare parte fiind deranjată de lucrările agricole de după cel de-al Doilea Război Mondial. În schimb, în secţiunea începută în 2015 şi epuizată în această vară colectivul de cercetare a adus la lumină vestigiile fortificaţiei compuse din materiale arse anterior asamblării lor în cadrul acestei structuri. Aceasta constă din cărămizi şi pământ argilos, fiecare din acestea arse la roşu. Cărămizile erau dispuse perpendicular pe axul fortificaţiei, dar este greu de apreciat cu siguranţă care era aliniamentul acestora. Pe de-o parte fortificaţia pare să fi fost destul de efemeră după ce a fost erijată, lipsită fiind de un liant propriu-zis care să ţină cărămizile pe loc, pe de altă parte lucrările agricole ulterioare au contribuit la răvăşirea ei. Oricum, maniera de a concepe şi realiza aceată fortificaţie rămâne de mare interes şi ar trebui plasată în timp după mijlocul sec. IV a.Chr.”, sunt concluziile specialiștilor, expuse în cadrul unui comunicat emis de Muzeul Județean Gorj. Potrivit aceleiași surse, în zona respectivă au fost descoperite cantități mari de ceramică spartă, dar și resturi de faună domestică și sălbatică. ”O atenţie specială a fost acordată, la baza fortificaţiei, unui strat de argilă verzuie, amenajat ca atare de constructori, în care au fost depuse şi abandonate cantităţi mari de ceramică spartă, o parte din forme putând fi reconstituite. Alături de ceramică se găseşte, de asemenea, o cantitate semnificativă de resturi de faună domestică şi sălbatică, toate acestea făcând foarte probabil parte dintr-un ritual de întemeiere a fortificaţiei respective. Rămâne de remarcat că setul de forme ceramice este contemporan şi că o publicare extinsă a acesteia va putea constitui în viitor un reper de mare utilitate pentru olăria getică din a doua jumătate a sec. IV a.Chr.”, se mai precizează în comunicatul Muzeului Județean Gorj.
Roxana Lupu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here