În ciuda eforturilor pe care le face statul, prin Ministerul Energiei, de a convinge Comisia Europeană că decarbonarea, prin Planul de Restructurare a CE Oltenia şi a sistemului energetic pe bază de cărbune în general, este un proces în plină execuție, șase organizații solicită un alt plan. Unul mai „ambițios”.
Reprezentanții lor sunt prezenți, astăzi, 31 mai 2021, la Comisia Europeană pentru a împiedica aprobarea de către comisarii europeni a Planului elaborat la nivel național, pe care nu-l cunoaşte nimeni, ce-i drept – nefiind supus unei transparentizări publice pentru a fi dezbătut de toţi factorii implicaţi. Rămâne de văzut cum va afecta asta decizia Comisiei Europene, aprobarea Planului de Restructurare a Complexului Energetic Oltenia fiind așteptată de aproape un an.
Iată ce comunică una dintre organizațiile ecologiste, Greenpeace:
,,Șase organizații de mediu din Uniunea Europeană solicită un Plan de restructurare mai ambițios pentru Complexul Energetic Oltenia.
Organizațiile argumentează într-un raport adresat oficialilor Comisiei Europene că planul de restructurare în forma actuală face România mai dependentă de combustibili fosili și împiedică tranziția justă a județului Gorj.
Organizațiile CAN Europe, Greenpeace, Bankwatch și Europe Beyond Coal, cu sprijinul European Environmental Bureau și ClientEarth susțin că planul Complexului Energetic Oltenia (CEO) contravine condițiilor din Fondul pentru tranziție justă, normelor europene privind ajutoarele de stat și principiilor Pactului ecologic european. Principalele critici aduse de organizațiile de mediu se referă la continuarea exploatării cărbunelui după anul 2030 și instalarea de noi capacități pe bază de gaze fosile care vor deveni active nerecuperabile și vor îngreuna tranziția energetică. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, investițiile noi în exploatarea cărbunelui și gazelor fosile trebuie oprite acum. CEO nu numai că planifică noi investiții până în 2026, ci prevede și intensificarea emisiilor de carbon, în contextul creșterii accelerate a prețului certificatelor de carbon.
„România se află în punctul în care nu își mai permite să arunce cu banii pe fereastră, susținând prin ajutoare de stat ilegale o industrie muribundă și extrem de costisitoare, industria cărbunelui. Și nu își permite să investească în industria gazelor, care știm că va avea, în câțiva ani, aceeași soartă ca industria mineritului. Dacă înțelegem cu adevărat fenomenul schimbărilor climatice și vrem să evităm efectele din ce în ce mai puternice ale acestora, atunci este musai ca autoritățile române să investească în energie verde și curat”, Vlad Cătună, coordonator campanie Climă și Energie la Greenpeace România.
Planul teritorial pentru tranziție justă a județului Gorj, care ar trebui depus în luna iunie, stă sub semnul întrebării pentru că nu există un plan de restructurare finalizat și aprobat pentru CEO. Comisia Europeană s-a implicat în gestionarea elaborării Planurilor teritoriale pentru tranziția justă în România și ar trebui să asigure buna guvernanță și coerența planurilor cu țintele climatice naționale și europene. Dacă Direcția Generală a Concurenței (DG Comp) permite planului de restructurare să păstreze energia pe bază de cărbune mai târziu de 2030 în timp ce crește activele de gaze fosile, aceasta ar submina sprijinul DG Regio și al DG Energy acordat autorităților din Gorj pentru a finaliza Planul pentru tranziție justă, mai subliniază organizațiile în raport.
„Planul teritorial pentru tranziție justă Gorj este o oportunitate pentru a schimba modelul economic monoindustrial al județului. Planul redactat de Consiliul Județean prevede ca viitorul Gorjului să fie divers din punct de vedere economic și dorește să valorifice potențialul județului pentru producerea de energie din surse regenerabile. Este momentul ca planul CEO și strategia Guvernului să fie în concordanță cu obiectivele locale. România și-a luat angajamentul să renunțe la cărbune până în 2032 în Planul Național de Redresare și Reziliență, însă fără consultări publice și un calendar clar de închidere decizia nu ajută cu adevărat regiunile dependente de cărbune”, a spus Dan Dobre, Coordonator al campaniei pentru tranziție justă, Bankwatch România.
Conform unei analize a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), România va avea în 2030 unul dintre cele mai poluante sisteme energetice, pe locul patru în UE, CE Oltenia având rolul principalului poluator. Un plan de restructurare coerent este vital pentru decarbonizarea sectorului energetic și stabilirea priorităților în Planul pentru o tranziție justă.
Viabilitatea planului de restructurare a fost deja pusă la îndoială de Comisia Europeană când a deschis investigația aprofundată în februarie.
Comisia a subliniat atunci contribuția scăzută a companiei pentru restructurare (42% în loc de 50%), lipsa susținerii financiare din partea acționarilor privați și riscul adus de prețul în creștere al certificatelor de carbon. Ce nu a subliniat Comisia este că ajutorul de stat pentru plata certificatelor de carbon contravine principiului „poluatorul plătește” și mută responsabilitatea poluării în rândul cetățenilor.
Eforturile de modernizare a sistemului energetic ar trebui canalizate spre creșterea capacității energiei regenerabile, eficiența energetică și crearea unor locuri de muncă decente, nu pe finanțarea în continuare a combustibililor fosili. Complexul Energetic Oltenia poate accesa mai multe fonduri europene din următoarea perioadă financiară dacă își aliniază planul de restructurare la prioritățile europene de investiții. O listă largă de mijloace de finanțare este detaliată în anexa raportului. Organizațiile non-guvernamentale se vor întâlni luni, 31 mai, cu reprezentanți ai Comisiei Europene pentru a discuta argumentele lor pentru un plan de restructurare a companiei mai ambițios”.
M.C.H.
