Centenarul „Gorjeanul – Accente noocratice – O tradiție inexpugnabilă

Azi i-am văzut trecând pe stradă pe artistul plastic Pompiliu Ciolacu, pe muzicianul Florin Berculescu, pe poetul Adrian Frățilă și pe pictorul Florin Hutium. În Târgu-Jiu e pace, deși alegerile ce se vor ține lanț se anunță furtunoase. Sunt un om politic și militez pentru sănătatea morală a Cetății, mă pregătesc, sufletește, cu emoția de rigoare pentru Gala „Centenarul Ziarului Gorjeanul” din 18 aprilie 2024, orele 18 netrecute fix, deși Ucraina intră sigur în NATO, ceea ce presupune pierderea războiului de către Federația Rusă etc.
În jurnalul meu dedicat cotidianității mărunte, aparent nonsemnificative, îmi notez ceea ce vulcanul memoriei îmi oferă drept lavă încă incandescentă. Cum scriam într-un articol anterior, am publicat în „Gazeta Gorjului”, „Coloana”, „Almanahul Gorjeanul” și „Gorjeanul”, poeme, reportaje, eseuri, relatări, interviuri, portrete, editoriale, cronici literare, teatrale, plastice timp de 50 de ani (1974-2024).
Am fost redactor al „Gazetei Gorjului” și al „Gorjeanului” din 1981 până în 2001 (deci timp de două decenii), prinzând deci două ere: cea totalitar-dogmatică și cea social-democratică, incluzând în această paradigmă lărgită și liberalismul – n.m. I.P.B.). În ambele, am reflectat manifestări cultural-artistice-spirituale, lansări de carte, spectacole de înaltă ținută folclorico-populară, festivaluri de literatură, umor, artă, evenimente diverse cu intense conotații memoriale organizate de către comunitățile rurale.
Ca moștenitor încă în viață al unei tradiții publicistice de anvergură națională (vezi în acest context articolele aparținând unor Sabin Velican, Dumitru Pupăză, Grigore Pupăză, Titu Rădoi, Cornel Cârstoiu, Iancu Popescu, Ion Cănăvoiu, Mircea Tutunaru, Ion Căpruciu, Dan Pupăză, Constantin Ungureanu, Ion Ungureanu, Nicolae Diaconu, George Manoniu, Cornel Boca, Gheorghe Grigurcu, Ion Mocioi, Marin Colțan, Petru Birău, Ion Trancău, Eugen Velican, Teodor Voicu, Gheorghe Nichifor, Ion Pecie, Artur Bădița, Ion Cepoi, George Drăghescu, Silviu Doinaș Popescu, Vasile Gogonea, Vasile Ponea, Ion Elena, Gheorghe Vasiluţă, Dan Adrian Popescu, Viorel Sordoiu, Mircea Suchici, Mihaela Sanda Marinescu, Zenovie Cârlugea, Gabriela Popescu, Zoia Elena Deju ș.a.) am probat o constantă sisifică în instituirea unui statut diferențiat al publicației „Gazeta Gorjului” devenită imediat după 1990 Gorjeanul (condusă con brio de Xenofon Iacob, Nicolae Brânzan, Constantin Băleanu, Dumitru Prună, Victor Buneci, Ion Predoșanu, Bebe-Viorel Ionică).
Astfel punctez esențial, specificând că acest ziar al gorjenilor a avut mereu un program ideatic, un statut social-politic, o doctrină la vedere (pe piloni spirituali, etici, estetici, literari), o concesie ideologică, o deschidere la veritabilele „sfere de influență”, vădindu-se curajos și ieșind în întâmpinarea unor conștiințe directoare precum Tudor Arghezi, George Uscătescu, Gheorghe Grigurcu, Marin Sorescu, Petre Brâncuși, Nicolae Manolescu, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Dragoș, Dincu Săraru, Ion Cepoi, C. Rădulescu-Motru, Nicolae Al. Lupului, Vasile Băran, Ion Horea, Al. Ștefulescu, Jean Bărbulescu, Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu, N.D. Miloșescu ș.a.
Cei 100 de ani de apariție au asigurat „Gorjanului” interbelic (și „Gorjeanului” continuator întru tradiție și civilizație – n.m., I.P.B.) un prestigiu de necontestat, o plajă reionantă și generoasă, o platformă bogată, un regim de invidiat bazat pe onoare, demnitate și libertate și o prestație infatigabilă, a cărei prestanță n-a lăsat de dorit, indiferent de conjuncturi (minus, evident, perioada de îngroșare grotescă a ceaușismului decadent – n.m. I.P.B.).
Prof. Univ. Ion Popescu-Brădiceni,doctor în filologie, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România / Filiala Alba-Hunedoara