Incidența cancerului de piele a crescut constant în ultimii ani. În prezent, la nivel mondial, sunt depistate în fiecare an între 2 și 3 milioane de cazuri de cancer de piele non-melanom și 132.000 de cazuri de melanom (conform Organizației Mondiale a Sănătății). Unul dintre factorii de risc pentru cancerul de piele este expunerea prelungită și neprotejată la soare, care poate provoca arsuri solare ce pot duce la apariția melanomului. Melanomul (este tipul cel mai agresiv de cancer de piele) și cancerul de piele non-melanom sunt cancere de piele.
Melanomul începe atunci când celulele producătoare de pigment (melanina), numite melanocite, devin anormale și încep să crească incontrolabil, formând o masă de celule care creează o tumoră. Melanomul poate apărea într-o zonă care nu este diferită de pielea din jur, sau se poate dezvolta de la/sau în apropierea unei alunițe. Se găsește cel mai frecvent pe spatele bărbaților și femeilor sau pe picioare la femei, dar melanomul poate apărea oriunde pe corp, inclusiv în zona capului și a gâtului. Mai rar, poate apărea în alte zone decât pielea, zone cum ar fi ochiul sau intestinul.
Cancer de piele non-melanom
Majoritatea cancerelor pielii non-melanoame sunt fie carcinoame bazocelulare, fie carcinoame scuamocelulare. Cancerul pielii non-melanom reprezintă 1/3 din toate cancerele, deşi numai 0,1% dintre pacienţi decedează. Gravitatea în carcinomul bazocelular este dată în principal de distrucţia structurilor locale: ochi, ureche, nas, extensie intracraniană. Carcinoamele bazocelulare au un risc scăzut de a metastaza, rata fiind de 0,002-0,02%. În carcinomul scuamocelular rata de metastazare este între 7-12%, majoritatea fiind metastaze ganglionare.
Factori de risc
Unii factori de risc pot fi controlați, cum ar fi fumatul, iar alții nu pot fi controlați, cum ar fi vârsta și istoricul familial. Deși factorii de risc pot influența dezvoltarea cancerului, majoritatea nu cauzează direct cancerul. Unele persoane cu mai mulți factori de risc nu dezvoltă cancer, în timp ce alții, fără factori de risc, fac boala.
– Istoricul individual: Persoanele cu un număr crescut de alunițe sau cei cu alunițe neobișnuite numite nevi displazici (alunițe plate, mari, care au culoare și formă neregulată) prezintă risc mai mare de a dezvolta melanom. Aproximativ 50% din cazurile de melanom apar la persoanele care au nevi displazici. De asemenea, persoanele care au un sistem imunitar slăbit sau cei care folosesc anumite medicamente care suprimă funcția imună prezintă risc mai mare de a dezvolta cancer de piele. În plus, persoanele care au avut un melanom au un risc crescut de a dezvolta melanoame noi; în general, în populația generală, 2% din persoanele care dezvoltă un melanom, dezvoltă alte melanoame noi. Oamenii care au avut un cancer de piele non-melanom au, de asemenea, un risc mai crescut de a dezvolta melanom.
– Istoricul familial: Aproximativ 10% din melanoame apar la persoanele care au un istoric familial de melanom. De aceea, se recomandă ca rudele apropiate (părinți, frați, surori și copiii) să fie examinați în mod regulat.
– Expunerea la radiații ultraviolete (UV): radiații ultraviolete B (UVB) de la soare produc arsuri solare și joacă un rol în apariția atât a melanomului, cât și a cancerului de piele non-melanom. Radiațiile ultravioletele A (UVA) pătrund mai adânc în piele și pot juca un rol în dezvoltarea atât a melanomului, cât și a cancerului de piele non-melanom. Oamenii care locuiesc în zone cu soare pe tot parcursul anului sau la altitudini mari au un risc mai mare de a dezvolta cancer de piele, la fel ca aceia care petrec timp semnificativ afară, în timpul orelor de prânz. Oamenii care folosesc paturi de bronzare, saloanele de bronzat sau lămpile solare au un risc crescut de cancer de piele. Chiar și oamenii care se bronzează bine își cresc riscul de melanom cu cât expunerea la soare este mai mare.
– pielea deschisa la culoare (blond): Pigmentul mai puțin (melanina) în piele oferă o protecție mai slabă împotriva radiațiilor UV. Persoanele cu părul deschis (blond) și ochii de culoare deschisă, care au piele care se bronzează slab sau cu pistrui, sau cei care se ard cu ușurință, au de două-trei ori mai multe șanse de a dezvolta melanom.
– arsurile solare: Potrivit mai multor studii științifice, mai multe arsuri solare severe sau arsuri cu vezicule devreme în viață, cresc riscul de a dezvolta melanom.
Prevenirea
Reducerea expunerii la radiații UV, în special prin expunerea la soare, scade riscul de melanom. Acest lucru este important pentru toate grupele de vârstă și este deosebit de important pentru persoanele care au factori de risc pentru melanom.
Lezarea solară este cumulativă, ceea ce înseamnă că se acumulează în timp. Măsuri pentru a reduce expunerea la soare, pentru a evita arsurile solare și de a ajuta la prevenirea multor cazuri de melanom includ: evitarea expunerii la soare între orele 10.00 şi 16.00, utilizarea de substanţe protectoare, haine protectoare, autoexaminarea.
Semne şi simptome: nodul translucid, perle translucide de obicei pe faţă (carcinom bazocelular), ulceraţie cu margini indurate ce nu se vindecă (carcinom scuamocelular).
Diagnosticul este confirmat pe baza examenului histopatologic.
Biopsia tumorală poate fi efectuată prin radere sau chiuretaj, puncţie bioptică şi biopsie excizională.
Screening-ul constă în istoric şi examinarea întregului corp la lumina zilei. Pentru populaţia generală peste vârsta de 20 de ani se recomandă un examen al tegumentului la 3 ani, iar la populaţia cu risc crescut se recomandă examen clinic anual.
Stadializare
Carcinomul bazocelular. Nu există sistem de stadializare pentru carcinomul bazocelular datorită riscului scăzut de metastaze. Rata de metastazare este de 0,0028%-0,02%. Majoritatea metastazelor au fost ganglionare, dar au apărut şi în plămân, os, ficat. Ele au apărut în caz de tumori primare mari, cu evoluţie lungă, rezistente la tratament. Morbiditatea în carcinomul bazocelular este dată în principal prin distrucţia structurilor locale: ochi, ureche, nas, extensie intracraniană.
Carcinomul scuamocelular. Rata de metastazare în carcinomul scuamocelular este între 7-12%, majoritatea fiind metastaze ganglionare. La pacienţii imunosupresaţi sau cu carcinoamele scuamocelulare ce apar pe cicatrici de arsură, rata de metastazare este mai mare 20-30%
Modalităţi terapeutice
Excizia chirurgicală
Pentru leziunile mici (<2cm) opţiunea terapeutică este excizia chirurgicală cu margini de siguranţă de 4-6 mm.
Pentru tumorile mari este recomandată o margine de siguranţă de 5-10 mm. Marginile de rezecţie sunt examinate histopatologic. Dacă marginile sunt pozitive se recomandă reexcizie sau chirurgie micrografică Mohs.
Rata de vindecare atât pentru carcinomul bazocelular, cât şi pentru carcinomul scuamocelular este de aproape 90%.
Chiuretajul asociat cu electrocuterizarea
Este utilă în carcinomul bazocelular supeficial al trunchiului sau Boala Bowen. Sub anestezie locală se face chiuretajul tumorii, iar baza şi marginile sunt electrocauterizate.
Plaga se vindecă în 3-6 săptămâni. Rata de vindecare este de 90%. Nu se recomandă în tipul morfeic al carcinomului bazocelular şi în recidivele tumorale.
Criochirurgia utilizează azot lichid pentru a distruge tumora prin îngheţarea ei la –250C, –400C. Este indicată la pacienţii care refuză tratamentul chirurgical. Este contraindicată în carcinomul bazocelular sclerozant. Leziunile tratate prin criochirurgie se vindecă în 30 zile.
Radioterapia este utilă în tratamentul leziunilor pentru care nu se doreşte distrucţia tisulară din motive funcţionale sau cosmetice: pleoape, aripa nasului, vârful nasului, ureche.
Se recomandă şi în tratamentul adenopatiilor metastatice cu sau fără tratament chirurgical asociat.
Este contraindicată în carcinomul bazocelular morfeic şi cornul cutanat ce apare pe zona iradiată.
Dozele utilizate sunt între 3000-5000cGy în 15-20 fracţiuni timp de 3-4 săptămâni.
Chimioterapia topică. Se foloseşte 5 Fluorouracil sub formă de cremă 5% sau soluţie 5%. Este indicat în tratamentul carcinomului bazocelular supeficial ca alternativă la metodele standard. Produce o rată a vindecării de 93%. Nu este recomandat în leziunile recidivate.
Chimioterapie sistemică. Se utilizează 5 Fluorouracil, Cisplatin, Methotrexat, Doxorubicină. Este indicată în tumorile metastatice.
Prevenția este foarte importantă!
Melanomul de piele este al 17-lea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial. Este al 13-lea cel mai frecvent cancer la bărbați și al 15-lea cel mai frecvent la femei. Mergeți la medic dacă considerați că prezentați vreuna din simptome. Medicul poate examina tot tegumentul, astfel că va putea identifica orice leziune suspectă.
În Ambulatoriul Integrat al Spitalului județean de Urgență Târgu-Jiu vă puteți programa la un consult la Cabinetul de Dermatologie sau la Cabinetul de Oncologie. Programările se fac telefonic sau la Registratură.
Material informativ realizat de Dr. Maria Cîrciumaru, medic primar oncologie-Secția Oncologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu
