Greenpeace, cea mai cunoscută organizație de protecție a mediului de pe planetă, a anunțat ieri că, în mod oficial, Comisia Europeană a anunțat că începe o investigație amănunțită asupra modului în care Complexul Energetic Oltenia ar urma să primească un ajutor de stat pentru a se restructura. Așa cum a fost comunicat anterior, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea Planului de restructurare și a schemei de suport cu termenii din Ghidul privind ajutoarele de salvare și restructurare. CEO riscă plata unor penalități de aproape un miliard de euro dacă planul nu este modificat și apoi aprobat de Comisie până la finalul lunii aprilie. „Motivele expuse în decizia de începere a investigației planului de restructurare al C.E.O. confirmă temerile noastre că Ministerul Energiei nu înțelege, nici în al XII-lea ceas, că energia produsă pe bază de cărbune nu are viitor, că este scumpă și poluatoare, că nu este viabilă din punct de vedere economic. Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj și pe soluții. Câte semnale mai trebuie să primească ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, și din partea cui, pentru a înțelege că e nevoie de un plan clar pentru eliminarea cărbunelui și înlocuirea acestuia cu noi capacități de energie regenerabilă, că este nevoie de un plan care să ofere protecție socială și alternative economice oamenilor care își vor pierde locurile de muncă?” spune Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România, conform unui comunicat de presă. Discuțiile pe acest subiect se poartă în contextul în care CEO trebuie să facă rost de sute de milioane de euro în următoarea lună pentru a putea cumpăra certificatele de carbon de care are nevoie pentru a funcționa. În același context, la o conferință on-line organizată de Energynomics, managerul general al CEO, Daniel Burlan, a militat pentru lege prin care România să stabilească în mod clar data la care va renunța la producția de energie pe cărbune, așa cum există în alte state europene, Germania fiind exemplul cel mai clar în acest sens. „Toate ţările membre UE au aceste planuri. Germania are termen 2038, Polonia – 2040. Revin la Germania, pentru că vreau să înţeleagă şi cei care critică faptul că nu închidem imediat capacităţile pe cărbune ce înseamnă acel plan de închidere a capacităţilor din Germania. Ei primesc pentru asta foarte mulţi bani. Companii precum RWE sau EPH primesc 4,35 miliarde euro despăgubiri, 4,8 miliarde de euro pentru personal şi alte 40 miliarde de euro ca ajutor structural. Da, a fost aprobat acest plan de decarbonizare a Germaniei printr-o lege. Asta cred că ar trebui să facă şi România. Această comisie care se constituie să vină cu un proiect de lege. Avem nevoie de această lege. Încă o dată subliniez că România are nevoie de un plan de eliminare a cărbunelui, de phase-out a cărbunelui, aşa cum au toate celelalte ţări şi avem nevoie de finanţări, de rezerve de capacitate, de capacităţi strategice, chiar şi SIEG, deci trebuie păstrate strategic pentru România aceste capacităţi”, a menționat șeful CEO.
Gelu Ionescu
