Ce facem pentru Brâncuşi, între campanii electorale ?

177

În vreme ce faima Titanului de la Hobiţa e în continuă creştere, iar lucrările creatorului sculpturii moderne universale se vând la preţuri ameţitoare – la orice licitaţie din lume -, pe meleagurile sale nu-i băgat în seamă decât arare ori. De regulă, în preajma campaniilor electorale. Atunci, când primarii Târgu Jiului şi chiar prim-miniştrii apreciază că dă bine în faţa alegătorilor.

Hapul cu aducerea osemintelor lui Brâncuşi în glia strămoşească le-a luat minţile multora. În special iniţiatorului unui asemenea proiect greu realizabil sau, de-a dreptul imposibil, cum este poetul Laurian Stănchescu. Ca să nu mai vorbim că despre aducerea osemintelor nici nu poate fi vorba – după aproape 56 de ani scurşi de la decesul parizian, Brâncuşi dormindu-şi somnul de veci într-un mormânt modest din cimitirul Montparnasse -, practic acolo existând rămăşiţe pământeşti. Oseminte în niciun caz.
S-a revitalizat, de vreo doi ani, Fundaţia „Casa Brâncuşi-Hobiţa” Peştişani, al cărei preşedinte neostenit e actualul rector al Universităţii „C. Brâncuşi” Târgu-Jiu – prof.univ.dr. Moise Bojincă. Un om pasionat şi eseist ce simte şi scrie despre Brâncuşi. Nu-i de ici de colea să preiei o fundaţie ce zăcea într-o suspectă letargie şi s-o pui pe picioare. Anul trecut, s-a ţinut, la Peştişani, în sala de Documentare şi Informare a actualului Liceu tehnologic „C. Brâncuşi” un Simpozion Naţional „Brâncuşiana”. Aşa cum municipiul Târgu Jiu, urbe cu potenţă financiară şi Centru de Cultură şi Artă „C. Brâncuşi” – cu vreo 13 lefegii – n-a fost în stare să organizeze. Chit că anul 2012 era an electoral, iar pe 16 martie se impunea comemorarea/omagierea a 55 de ani de la moartea lui Brâncuşi.
Şi ieri, în aceeaşi sală de Documentare şi Informare a Liceului „C. Brâncuşi”, s-au reunit o parte dintre membrii Consiliului Director al Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, în frunte cu preşedintele Moise Bojincă, dar la care nu au catadicsit să participe toţi membrii. Doar ing. Ion Susanu, prof. Petre Cornoiu şi subsemnatul. Ce-i drept, au mai participat şi doi consilieri locali – prof. Ionel Pavel şi Corneliu Nicolcioiu -, plus câţiva invitaţi. Dintre care, la loc de frunte trebuie să-l pomenim pe veşnic tânărul Tănasie Lolescu, Venerabilul Lojii Masonice Hobiţa, un împătimit al manifestărilor culturale din comună şi om plin de iniţiative valoroase. Chit că multe dintre acestea nu sunt uşor de înfăptuit la câtă indiferenţă există din partea cadrelor didactice – majoritar navetiste -, dublate de dezinteresul viceprimarului Ilie Fuiorea şi al majorităţii consilierilor locali invitaţi să sprijine manifestările propuse de fundaţie. Nu voi intra în amănuntele dezbaterilor – unele utile, altele de dragul discuţiilor -, să ne ierte nea Tănasie Lolescu. Se încearcă o aniversare a Micii Uniri de la 24 ianuarie, iar pe 16 martie va avea loc Simpozionul Naţional dedicat lui Brâncuşi. Pentru buna desfăşurare a căruia sunt necesare fonduri ce se doresc a fi primite de la sponsori cu drag de cultură. Prof. Petre Cornoiu a propus, ceva mai demult, invitarea şcolilor din ţară – în număr de 14 – ce poartă numele lui Brâncuşi, ba chiar a uneia din Chişinău(Rep. Moldova).Tot în acest an – de Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, BOR declarând 2013 drept Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena – se va ţine la Hobiţa, pe 21 mai, o întâlnire a Fiilor satului, de fapt a fiilor comunei Peştişani, în Zăvoiul Bistriţei. Adică acolo unde exista odată Tabăra de sculptură de la Hobiţa. Cel care se zbate cel mai mult pentru această manifestare de suflet a membrilor comunităţii Peştişani este un fiu al satului Frânceşti – prof.univ. Moise Bojincă -, în vreme ce pe viceprimarul localităţii şi pe majoritatea consilierilor îi lasă total reci. Că doar, în cazul lor, ziua trece şi leafa(ori indemnizaţia) merge! Ce va face fundaţia pe 19 februarie – Ziua naşterii marelui sculptor – încă nu s-a hotărât. Cât despre implicarea învăţătorilor, profesorilor şi a altor intelectuali ai comunei, Dumnezeu cu marea lui milă… Şi s-ar mai dori un Festival al datinilor şi obiceiurilor gorjeneşti, la care dată fiind slaba contribuţie a Primăriei şi Liceului C. Brâncuşi”, fără ajutorul fundaţiei „Fiilor Satului Frânceşti”, preşedinte fostul ministru al minelor dr.ing. Emil Huidu, vicepreşedinte fiind ing. Ion Susanu, nu pricep cum ne vom descurca.
P.S. La nivelul autorităţilor locale Gorj e acalmie. Numai la Palatul Victoria Cabinetul Ponta lucrează. Nu se face că… lucrează. În privinţa aducerii rămăşiţelor pământeşti ale lui Brâncuşi la Hobiţa, lângă părinţii săi, sunt sceptic. O urmaşă a marelui sculptor – jurista Luminiţa Brâncuşi – se războieşte în justiţia Franţei, chiar cu statul francez, atacând Testamentul lui Brâncuşi. A cheltuit mulţi bani, deocamdată, degeaba
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here