Ion Vladimir Teodorescu, fiul fostul ministru Răzvan Theodorescu, găsit mort, cu două săptămâni în urmă, în locuința mamei sale din județul Argeș, este amarnic regretat de localnicii și de autoritățile locale din comuna Aninoasa, din județul Gorj. Asta deoarece chiar cu puțin timp înaintea morții sale suspecte, Ion Vladimir a petrecut două zile în județul nostru, acesta moștenind din partea mamei sale și a unei mătuși, proprietăți importante în comună Aninoasa. Tânărul avocat de doar 43 de ani, deținea în Aninoasa, de pe linia socrului mamei sale, boierul Gherghe Ferdinand Crăsnaru, peste 450 de hectare de teren și pădure, Cula Groșerea construită în secolul al XVIII-lea și două școli dărăpănate. De proprietăți se ocupa îndeaproape fiul fostului ministru, chiar în Aninoasa, la terenurile pe care le administra, acesta fiind victima unei mușcături de șarpe, cum au dedus apoi medicii legiști.
Comuna Aninoasa a avut patru boieri puternici, unul dintre vârfuri fiind Gheorghe Ferdinand Crăsnaru, care a fost însă expropriat. Moștenitorul averii confiscate a boierului Crăsnaru a fost fiul său Nicolae Barbu Constantin Crăsnaru, căsătorit cu Maria, și fiicele celor doi, Ileana Ruxandra și Viorica. “După decesul părinților, moștenitoare devin cele două fiice, Ileana Ruxandra căsătorindu-se între timp cu Radu Theodorescu, fostul ministrul al Culturii, în timp ce Viorica devine prin căsătorie Tăpârcea. Fiul celor doi soți Theodorescu este Ion Vladimir Theodorescu, acesta fiind cel care ajunge, din 2006, de când redobândește prin instanță averea mamei și a mătușii sale, moștenitorul averii boierului Crăsnaru”, a explicat, pentru Gorjeanul, primarul comunei Aninoasa, Ilie Petroi. Edilul local susține că tănărul moștenitor a avut un comportament ireproșabil cu autoritățile locale, după ce și-a redobândit bunurile familiei sale, acesta fiind foarte respectuos și deschis la discuțiile cu primarul și angajații primăriei, chiar și atunci când a avut nelămuriri legate de unele proprietăți. “Regret cele întâmplate, mai ales că domnul Ion Vladimir a avut întotdeauna un comportament corect față de autoritățile locale. Nu a fost niciodată arogant, în ciuda averii deținute, și s-a comportat ca un proprietar model. Acesta își plătea anual, în ianuarie, taxele și impozitele, ultima plată făcând-o chiar pe 21 ianuarie 2016, când a achitat 7085 de lei, taxe și impozite la Aninoasa, el beneficiind chiar de reducere de 788 de lei, pentru că a achitat în prima parte a acestui an dările pe 2015”, a mai precizat primarul Petroi.
Locuia la doi prieteni din comună
De altfel, de câte ori venea la Aninoasa, Ion Vladimir Theodorescu rămâne peste noapte la doi prieteni pe care și-i făcuse în localitate. Este vorba despre Daniel Coară, acesta fiind pădurar și cel care se ocupa de altfel de cele 401,06 hectare de pădure deținute de către moștenitor în Aninoasa, și la Gheorghe, un alt amic al acestuia. De altfel, prin intermediul celor doi, Ion Vladimir își administra proprietățile, acesta având un total de 456,2945 de hectare de teren, din care peste 53 de hectare sunt teren agricol, 401,06 de hectare de teren forestier, 1,4141 he cu construcții și 0,4208 he de teren neproductiv. În ce privește clădirile din Aninoasa, acesta moștenise Cula Crăsnaru, aflată în stare de degradare, aceasta având o suprafață de 50 de mp, o fostă școală și o fostă grădiniță, ambele dărâmate, dar având o suprafață de 2165,09 mp.
La unul dintre prietenii săi a locuit fiul fostului ministru și înainte cu puțin timp de decesul său neașteptat, oamenii povestind că acesta li s-ar fi plâns că îl doare un picior, după ce fusese pe unul dintre terenurile deținute, și s-ar fi înțepat într-un ciulin.
Petroi: Noi nu avem în zonă șerpi veninoși!
Varianta cu ciulinul a auzit-o de la localnici și edilului Petroi, acesta scoțând total din calcul faptul că acesta ar fi putut fi mușcat de un șarpe, varianță îmbrățișată de medicii legiști din Pitești. “Eu nu cred că acesta a fost mușcat de un șarpe, că noi nu avem șerpi veninoși în zonă. Cred în schimb că a făcut septicemie de la o infecție provocată de înțepătura unui ciulin. El oricum s-a plâns la cei pe care îi cunoștea, și vă spun din sursă sigură, că s-ar fi înțepat într-un ciulin și că îl durea piciorul”, a completat primarul.
Din cele precizate însă de cei care l-au văzut în viață pe Ion Theodorescu, acesta ar fi cerut pastile pentru că s-a simțit rău și ar fi refuzat să meargă la medic.
Acesta a plecat din Gorj, în timp ce nu era într-o stare de sănătate foarte bună și s-a oprit la Corbeni în județul Argeș, la casa de vacanță a mamei sale. Acolo, luni seara, pe 10 octombrie, tânărul avocat, singur fiind, a decedat. El inspectase, cu câteva zile în urmă, terenurile pe care le deținea în comuna Aninoasa.
Analize toxicologice cerute de anchetatori
Anchetatorii susțineau, pe 12 octombrie, că Vladimir Theodorescu a murit, cel mai probabil, din cauza mușcăturii unui șarpe veninos. Dar, ca să fie siguri, au cerut analize toxicologice. Acestea vor dura, însă, cel puțin două săptămâni. Până atunci dr. Mihaela Popescu, șef SML Argeș a făcut publice următoarele: “Cauza morții a fost violentă, ea datorându-se șocului toxic cauzat de intoxicația posibilă cu venin, provocată de mușcătură, posibil șarpe veninos. Fiind o persoană corpolentă, a difuzat în timp veninul în sistemul sangvin. Dacă ar fi mers într-un spital, cu serul antiviperin ar fi supraviețuit”.
Aceste informații l-au uimit pe primarul comunei Aninoasa, care a declarat că nu vrea să alarmeze populația, dar ar fi indicat ca cetățenii să fie totuși atenți la astfel de incidente. Edilul a transmis familiei lui Ion Vladimir Theodorescu sincere condoleanțe și păreri de rău.
Anamaria Stoica
Istoricul Culei Crăsnaru
Conform tradiţiei istorice, Cula Crăsnaru a fost construită în secolul XVIII-lea, de către visternicul Barbu Cocoş Crăsnaru şi descendenţii acestuia. Membrii familiei Crăsnaru sunt şi ctitorii bisericii cu hramul Sfinţii Arhangheli, construită la începutul secolului al XIX-lea. Arhitectul Iancu Atanasescu consideră că Barbu Cocoş nu ar avea nimic comun cu ctitoria acestei cule, atribuind-o lui Costache Săvoiu, zis Surcel, care i-a dăruit cula ca dotă fiicei lui, Elena ,la căsătoria ei cu Achil Crăsnaru prin actul de dotă din anul 1796. Servind ca punct de observaţie pe valea râului Gilort şi o parte din Valea Jiului, de-a lungul secolelor, a avut o existenţă tumultoasă, fiind prădată de turci în anul 1801, iar în anul 1898 fiind lovită de trăznet. Există o legendă locală care pomenește o trecătoare secretă, ce făcea ca proprietarii să poată scăpa de eventualele atacuri. După 1951, cula a fost naționalizată de către stat, fiind folosită de Sfatul popular local. După 1963, încep ample lucrări de restaurare, din anul 1966 cula adăpostind un muzeu etnografic. Astăzi este părasită şi se află într-o stare de degradare foarte accentuată.
Cula din căramidă cu ziduri groase are forma unui turn și este compusă din parter cu două etaje. Intrarea în clădire se face la parter printr-o uşă îngenios zăvorâtă, care astăzi nu mai există. O scară interioară face legătura cu etajele superioare şi cu cerdacul aflat pe faţada către râul Gilort. La etaj, o parte din metereze au fost transformate în ferestre.Tavanele prezintă grinzi masive de stejar. Cerdacul are cinci coloane susţinând arcuri trilobate, iar pe laturi câte o coloană. La ultimul etaj, întâlnim un balcon de lemn pe zidul dinspre răsărit şi miazănoapte cu rol de supraveghere. Acoperişul culei este din şindrilă.
