Îmi pare foarte rău că nu pot să-ți expediez aceste puține rânduri prin poștă pentru că, din nu știu care motive, te-ai grăbit să treci în dimensiunile vieții veșnice (Romani 6:23). Iartă-mă că nu am putut veni la evenimentul trist pe care ni l-ai oferit. Sunt ultimul, cred, care nu cu mult timp în urmă, scrisesem un material sincer și elogios despre tine și arta ta valoroasă.
Și mai cred că ți-am, provocat o fărâmă de bucurie când ți-am adus ziarul la spital. Spre prelungirea acestei bucurii, Bunul Dumnezeu a vrut ca cei de la ”Gorjeanul” să… greșească și, tu fiind încă în viață, să repete publicarea materialului respectiv. Ai meritat aceasta! Rămân cu părerile mele sincere despre tine și opera ta picturală și grafică și regret foarte mult că nu mai ești printre noi, să ne bucurăm de prietenia ta sinceră, fără urmă de stare neplăcută pe care ne-ai fi putut-o oferi. Dumnezeu să te ocrotească permanent în haloul de lumină în care cred că te-a așezat, acolo unde timpul nu mai are trei dimensiuni (trecut, prezent și viitor), ci doar una, prezentul permanent! Nu te vom uita şi, într-un timp mai scurt, sau mai îndelungat, voința Bunului Dumnezeu ne va alătura ție. Până atunci, mai rămânem în această viață foarte repede trecătoare, ”în iubire, bucurie, pace, bunăvoință” (Galateni 5:22), în prietenia și respectul pe care ni-l datorăm și ni-l păstrăm, sau în ura permanentă care, pe unii dintre noi, ne călăuzește și ne satisface permanent. Adio, bunul meu prieten talentat și prolific pictor și grafician, Florin Isuf!
Marin Colţan
