Cărţi apărute în Editura „Ram” din Aninoasa – Gorj – Nicolaus Olahus – primul umanist de origine română, de St. Bezdechi (IV)

395

Apărută în Editura „Ram”, din Aninoasa – Gorj, cartea universitarului clujean Ştefan Bezdechi cuprinde şi aria activităţii teologice a marelui român, nepot al Voievozilor Vlad Ţepeş şi Ioan de Hunedoara, aflat în primul plan al vieţii religioase din sec.al XVI-lea.
Între anii 1505 – 1512 învaţă la Şcoala capitulară din Oradea: limba latină, elocinţa, poezia, muzica, astronomia şi RELIGIA, după care este ataşatul cultural al regelui Ludovic (Maria).
După ce deţine dregătoria de episcop de Eger şi Zagreb, devine în anul 1553 arhiepiscop de Strigoniu (nume latinesc). Corespondează cu Erasmus de Rotterdam, ambii combătând reforma lui Martin Luther, care poate fi răpusă prin: doctrină, învăţătură, luminarea poporului, conştiinţa adevăratelor îndatoriri religioase, prin catolicism purificat. Împreună impun legi contra Reformaţilor, prin care puteau să fie oameni exemplari, învăţaţi, „cu viaţă curată şi pildă credincioşilor”.
Vârsta de 60 de ani ţine piept Reformei cu voinţa nestrămutată, luminoasă, umană, vastă experienţă, putere de muncă excepţională, devenind omul providenţial să salveze catolicismul.
Întocmai ca Ioan Gură de Aur, stârpeşte abuzurile şi neregulile preoţilor, îi luminează asupra îndatoririlor, le recomandă să nu se mai amestece cu mirenii şi viaţa lumească, să aibă încredere în puterea rugăciunii (emiţând arhidieceza lui) şi combate erezia. I-a adus în Ungaria pe Iezuiţi, care trag clopotele seara şi dimineaţa în cinstea Fecioarei, cum se vede în Christiane Religionis. La 23 mai 1560 se organizează Sinodul diocezan la Turnania, unde îşi prezintă lucrarea cu 38 de puncte, primită cu aplauze. N-a încetat niciodată să-şi continue opera reformatorică. Organizează „Primatul Providenţial” cu învăţământ extins, între care se predau dialectica şi polemica, discipline neabordate până atunci.
Pune bazele învăţământului superior unguresc prin „Societatea lui Iisus” şi „Capitelul din Iyrnania”. Pe mormântul său stă scris „fost-am arhiepiscop cu gândul la patria mea paternă”.
Împreună cu Erasmus condamnă călugării franciscani şi dominicani, „nu există pe lume oameni mai cruzi şi mai neghiobi. Le sunt duşman pentru că le-am arătat în ce constă adevărata religie.
Un cărturar nu trebuie să se însoare, el trebuie să slujească numai muzelor”.
Erasmus: „Secăturile voastre de cenzori ecleziastici, trăiesc în templul blidurilor, nu pentru viaţa lui Christos, ei sunt născuţi să-şi vadă de burta şi osânza loc, care cresc ca dovleceii în burta lor şi în dos”.
Trăsăturile enciclopedistului creştin: generozitatea (mecenat), erudiţia, dragostea de literaţi, istoric, poet, cap al bisericii, înţelept sfetnic al tronului. Cu Erasmus: „Dumnezeiescul” era înfrăţit prin virtuţi şi credinţă. Este optimus et eruditissim doctorum patronis”, după cum dovedesc versurile:
„Să ştii să rabzi cu un curaj bărbătesc/În al Divinului sfânt stă puterea/Pe viaţa şi moartea voastră/Împotrivă-i în van să te lupţi, tu, încerci”.
Prof. Virgil Cercelaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here