Carstul Gorjean (2)

171

1Acesta începând de la firișoarele colectate în pârâuri până la forța năvalnică a torentelor, dizlocă solul şi roade rocile, adâncește şi lărgeşte văile provocând în final o aplatizare a reliefului.Motorul acestor procese este gravitaţia ce atrage în mod natural apa spre cotele cele mai scăzute.

Pentru rocile insolubile sau foarte puţin solubile acest proces se poate desfăşura aproape imperceptibil.

Apa îți croiește drum

În cazul rocilor solubile apa atrasă de gravitaţie mai poate acţiona şi în alt fel, prin dizolvare ea croindu-și drum nu numai pe deasupra rocilor ci chiar prin ele. De aici pot decurge două consecințe:

2-dizolvând apa construieşte adevărate drumuri subterane, care nu sunt altceva decât peşterile;

-la suprafaţa pământului râurile formează reţele hidrografice cu cursuri şi confluenţe tot mai mari spre aval, în rocile calcaroase având posibilitatea de a dispărea în subteran prin aşa numitele ponoare construind sisteme hidrografice subterane.

Dar de unde provine denumirea de carst ? Pe la mijlocul secolului 19 când geografia şi observaţiile naturale începeau să se constituie ca ştiinţă iar relieful Terrei începea să fie supus unor analize din ce în ce mai complexe, pentru a putea fi descifrat şi explicat, s-a constatat că relieful regiunii Carst din Serbia era extrem de interesant prezentând forme şi fenomene cu totul aparte. După o perioadă de studii şi cercetări pe teren s-a stabilit că ele se datorează substratului calcaros, roca predominantă în acea regiune, ca mai apoi să se constate că procesul modelator esenţial este dizolvarea, fapt ce a condus la denumirea reliefului specific datorat procesului de dizolvare a apei ca relief carstic, după numele regiunii unde s-au observat şi studiat pentru prima dată aceste fenomene.

Procese de carstificare

6Mai târziu s-a vorbit despre procese de carstificare şi despre forme carstice, termenul căpătând cu timpul o accepţiune generală, în zilele noastre devenind o noţiune ştiinţifică şi o disciplină (carstologia). Aceasta se ocupă cu studiul reliefului format pe roci solubile, având ca agent principal dizolvarea. Ea nu se ocupă numai cu studiul calcarelor ci cu celelalte roci din scoarţa terestră.

Carstul gorjean

Pentru cei interesaţi Gorjul dispune de un număr impresionant de forme carstice formate cu preponderenţă din peste 2000 peşteri şi avene ce conţin o multitudine de forme şi fenomene specifice. Acestea sunt localizate în mai multe perimetre speologice (Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Sohodol, Șuşița Verde şi Seacă, Pocruia, Cloșani și Motru Sec).

Carstologia studiază atât formele şi fenomenele naturale prezente la suprafaţa pământului cât şi pe cele realizate de natură în interiorul masivelor calcaroase. Disciplina care se ocupă cu studiul peşterilor se numeşte speologie. Aceasta este o ştiinţă cuprinzând toate aspectele naturale legate de golurile subterane.

În acest sens se poate defini speologia fizică ce se ocupă cu formarea, evoluţia şi formele ce le îmbracă peşterile, biospeologia având ca obiect studiul vieţuitoarelor ce trăiesc în peşteri şi antropospeologia menită să urmărească şi să studieze relaţiile omului cu peştera începând din cele mai vechi timpuri.

Două discipline

Cele două discipline speologia şi carstologia se suprapun doar parțial. Carstologia se ocupă şi de formele de suprafaţă ce nu fac obiectul speologiei fizice iar aceasta se ocupă de toate problemele ridicate de golurile subterane din punct de vedere geografic deci şi cele ce nu intră în domenul carstologiei.

La rândul ei speologia fizică se ocupă în afara problemelor de formare a peşterilor şi de fenomenele naturale legate de acestea (speomorfologie) de circulaţie a apei în masivele calcaroase atât la suprafaţă cât şi în subteran (speohidrologia) precum şi de condiţiile climatice existente în peşteri (speoclimatologia).

Mugurel Petrescu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here