Documentele vremii ne arată că cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul a fost, de-a lungul istoriei, de trei ori pierdut şi de trei ori aflat, iar prima şi cea de-a doua aflare a capului sunt marcate pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului este prăznuită pe 25 mai. De fapt, dintre toţi sfinţii întâlniţi în calendarul creştin ortodox, Sfântului Ioan Botezătorul îi sunt dedicate cele mai multe zile de prăznuire: alături de cele două deja menţionate, avem Naşterea – 24 iunie, Tăierea capului – 29 august şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul – 7 ianuarie, precum şi Zămislirea – 23 septembrie. În zilele noastre, se afirmă că locul în care este păstrat capul Sfântului Ioan Botezătorul este Moscheea «Umayyad» sau «Marea Moschee» din Damasc, una dintre cele mai mari şi mai vechi moschei din întreaga lume, considerată al patrulea loc sfânt al Islamului. Se consider că acest lăcaş de cult este unic prin faptul că musulmani şi creştini se roagă împreună, invocând ajutorul Sfântului Ioan Botezătorul. Oricum, teologii pun «Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul» alături de «Schimbarea la Faţă a Domnului» şi de «Adormirea Maicii Domnului». Se mai consideră că «Schimbarea la Faţă a Domnului» semnifică însuşi chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos, «Adormirea Maicii Domnului» semnifică mutarea celei care L-a purtat pe Hristos, cu întruparea ei, la ceruri, iar «Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul» semnifică faptul că toţi cei care au preaslăvit pocăinţa vestită de Sfântul Ioan Botezătorul ajung în rai.
La această sfântă Sărbătoare, vă propunem următoarea Rugăciune: ,,Sfinte Proorocule Ioane, cel ce în adâncul Iordanului ai botezat pe Adâncul milostivirii şi văzând repejunile râului, valuri de înfricoşare au început să se înalţe în inima ta, alungă viforul patimilor din sufletul meu şi dăruieşte inimii mele corabia și adierea rugăciunii, ca să plutesc deasupra ispitelor acestei vieţi, iar mintea mea cea înnourată de gânduri rele o trage cu legătura cugetării smerite spre seninul vederii Soarelui Hristos. Pustia o ai înviorat cu cântări de laude şi cu paşii minţii ai călătorit în grădina Raiului, prin ascultarea ta de Dumnezeu ridicându-te deasupra lui Adam, cel ce a căzut din frumuseţea cerească prin sfatul cel viclean al şarpelui. Pe mine, cel ce alerg pe cărările neascultării de poruncile dumnezeieşti mă învaţă calea smereniei prin pilda vieţuirii tale în afara deşertăciunilor lumii. Capul ţi-ai plecat sub sabie, ca să vesteşti celor din iad pe Cel Ce este din veci Capul Bisericii şi 
Răscumpărătorul tuturor din stricăciune cu preascumpul Său Sânge. Pe mine, cel ce m-am făcut cap a toată răutatea, mă îndreptează pe căile pocăinţei. Trimite norii rugăciunii tale înaintea Soarelui dreptăţii, ca sufletul meu cel istovit de arşiţa ispitelor să-l răcorească ca Un Bun cu ploaia milostivirii Sale. Pe îngeri ai minunat cu vieţuirea ta nematerialnică şi cetele demonilor le-ai doborât cu săgeţile cugetării tale smerite. Mintea mea cea pururea rănită de gândurile cele rele o tămăduieşte vărsând peste ea roua rugăciunii tale. Inima mea cea întunecată de patimi o luminează cu raza credinţei şi o împodobeşte cu florile laudelor tale, ca să aducă Stăpânului Care l-a sădit pe Adam din nou în grădina Raiului mireasma rugăciunii curate”!
Preot Paroh Ioan COCONEŢU, Parohia Novaci
