Diabetul zaharat este o afecțiune cronică, caracterizată prin creșterea concentrației zahărului din sânge. Este necesar să depistăm cat mai precoce primele semne ca să putem să ne adresăm medicului diabetolog și să beneficiem de un tratament adecvat pentru a preveni dezvoltarea complicațiilor asociate diabetului zaharat.
Iată ce analize puteți face pentru a confirma diagnosticul de diabet zaharat:
Criteriile ADA (Asociației Americane de Diabet) de diagnostic pentru diabetul zaharat:
- Hemoglobina glicozilata (HbA1c) – HbA1c ≥ 6,5%;
Determinarea HbA1c realizată printr-o metodă certificată NGSP (National Glycohemoglobin Standardization Program) şi standardizată la metoda de referinţă DCCT.
- Glicemia à jeun (pe nemâncate) ≥ 126 mg/dl, în absenţa unei ingestii calorice de minim 8 ore;
- Glicemia la 2 ore (în cursul TTGO- testul de toleranţă la glucoză pe cale orală) ≥ 200 mg/dl; TTGO se efectuează folosind 75 grame de glucoză anhidră dizolvată
- Glicemia măsurată ocazional (întâmplătoare), la un pacient cu simptome caracteristice de hiperglicemie sau criză hiperglicemică;
Simptomele caracteristice pentru hiperglicemie sunt polidipsia (Polidipsia reprezintă simptomul manifestat prin senzația de sete excesivă care se asociază în mod frecvent cu poliurie secundare aportului hidric crescut), poliuria (micțiuni frecvente), polifagia (cunoscută și ca hiperfagie, este un termen medical care descrie senzația de foame extremă și lipsa de sațietate), scăderea ponderală inexplicabilă.
Confirmarea diagnosticului de diabet zaharat necesită două teste pozitive din aceeaşi probă sau din probe diferite, cu excepţia situaţiilor în care diagnosticul este clar (criză hiperglicemică sau simptome clasice de hiperglicemie, în prezenţa valorilor glicemice ≥ 200 mg/dl).
Dacă rezultatele a două teste diferite sunt discordante, este recomandat să se repete testul care depăşeşte valoarea prag de diagnostic, iar diagnosticul de diabet zaharat se confirmă pe baza acestuia.
Prediabetul – pacient aflat la risc de a dezvolta diabet zaharat
Prediabetul nu trebuie văzut ca o entitate clinică independentă, ci mai degrabă o stare asociată cu un risc crescut de diabet zaharat și boli cardiovasculare. Pentru identificarea sa, se utilizează aceleași metode de screening ca pentru diabetul zaharat.
Conform Asociației Americane de Diabet, prediabetul se definește prin următoarele criterii:
- Hemoglobina glicozilata -HbA1c: 5,7- 6,4 %
- Glicemia à jeun (pe nemâncate): 100-125 mg/dl (AGJ= alterarea glicemiei à jeun)
- Glicemia la 2 ore (TTGO): 140-199 mg/dl (STG = scăderea toleranţei la glucoză)
Cine este candidatul ideal pentru a dezvolta diabet zaharat de tip 2?
Criteriile Asociației Americane de Diabet pentru testarea adulţilor asimptomatici în scopul depistării diabetului zaharat:
- Testarea trebuie efectuată la toţi adulţii supraponderali/obezi (IMC ≥ 25 kg/m2 ) şi care au factori adiţionali de risc pentru diabetul zaharat:
Rude de gradul întâi cu diabet zaharat;
Grup etnic/rasial cu risc înalt (afro-americani, hispanici, amerindieni, etc.);
Istoric de boli cardiovasculare;
Hipertensiune arterială (≥ 140/90 mmHg sau terapie antihipertensivă);
HDLc < 35 mg/dl şi/sau trigliceride >250 mg/dl
Sedentarism;
Femei cu sindrom de ovar polichistic;
Alte condiţii clinice asociate cu insulinorezistenţă (de ex. acanthosis nigricans).
Persoanele cu diagnostic anterior de DZG vor fi testate cel puţin la 3 ani pe tot parcursul vieţii. La toate celelalte persoane, screeningul începe la vârsta de 35 de ani. Dacă rezultatele sunt normale, testarea trebuie repetată la fiecare 3 ani, dar testarea mai frecventă poate fi luată în considerare în funcţie de rezultatele iniţiale şi de statusul de risc.
Criteriile de testare pentru copiii şi adolescenţii asimptomatici în vederea depistării DZ tip 2 sau a prediabetului:
Testarea trebuie efectuată la toţi copiii şi adolescenţii asimptomatici supraponderali (> percentila 85 pentru vârstă şi sex)/obezi (> percentila 95 pentru vârstă şi sex) şi care prezintă cel puţin 1 factor de risc adiţional: istoric matern de diabet zaharat sau diabet zaharat gestațional în cursul sarcinii respective; rude de gradul întâi sau gradul doi cu diabet zaharat tip 2; grup etnic sau rasial cu risc înalt (afroamericani, hispanici, amerindieni etc.); semne de insulinorezistenţă sau condiţii clinice asociate cu insulinorezistenţă (de ex. acanthosis nigricans, hipertensiune arterială, dislipidemie, sindrom de ovar polichistic sau greutate mică la naştere pentru vârsta gestaţională). Dacă rezultatele sunt normale, testarea trebuie repetată la fiecare 3 ani, dar testarea mai frecventă poate fi luată în considerare dacă IMC (Indice de Masa Corporala) este în creştere.
În încheiere, vin cu un citat la care să reflectăm, căci ilustrează cum începutul vieții cu diabet zaharat poate să își pună amprenta asupra evoluției afecțiunii, fiind cunoscut că un pacient cu diabet zaharat poate trăi pană la peste 90 de ani și fără complicații semnificative, dacă este bine controlat, cu tratamentul modern disponibil în prezent și respectarea recomandărilor legate de stilul de viață: ͈͈Niciun început nu poate fi repetat. Doar ceea ce obținem la timpul potrivit e visul împlinit.
Material informativ realizat de Dr. Bianca Făsui, medic specialist Diabet zaharat nutriție și boli metabolice, Cabinetul de Diabet Zaharat din Ambulatoriul Integrat al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu
