Clipa care ne apropie de Dumnezeu este mult mai benefică decât confortul care ne depărtează de El, mai ales că Dumnezeu, niciodată nu se grăbește şi întotdeauna Se iveşte la timp! Credinţa este o taină sfântă, o stare ce pătrunde adânc în sufletul omului, oferindu-i nu doar bucurie, ci și un îndemn, ca o chemare la pătrunderea în adevărul veșnic al Chipului Mântuitorului, mai ales că lumina divină se revarsă asupra întregii lumi, iar această lumină nu poate fi altceva decât o invitație de a-L putea vedea pe Dumnezeu în inimile noastre, de a lăsa ca El să locuiască în adâncul ființei noastre! Frumuseţea Postului Învierii Domnului nu constă doar în tradițiile care înconjoară această sărbătoare, nici în bucatele de la mesele îmbelșugate, ci în esența acesteia, în Învierea Domnului nostru Iisus Hristos! Această Înviere nu este una oarecare, ci una divină, plină de taină și de semnificații profunde, iar, fiecare rugăciune, fiecare lumină care se aprinde în noaptea Învierii, ne cheamă să privim dincolo de aparențele ca atare și să vedem adevărata frumusețe, care este iubirea lui Dumnezeu pentru om, o iubire care nu are margini și care se revarsă în fiecare colțişor al acestei lumi!
Rugăciunea în Postul Învierii este o invitație la smerenie
Sărbătoarea Învierii Domnului ne îndeamnă să regăsim și să înțelegem darul pe care Dumnezeu l-a făcut lumii, darul unui Mântuitor care nu a venit să ocupe un tron pământesc, ci să își afle Împărăția în inimile celor care îl vor primi! Rugăciunea în Postul Învierii este o invitație la smerenie, la iubire și la dăruire, la trăirea unui adevăr mai presus de orice logică omenească, pentru a întări adevărul că Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină părtaș la dumnezeirea Lui. Desigur, multe lucruri şi ispite pământeşti ne copleşesc, dar, nu vom găsi fericirea în acumularea de lucruri materiale! La vremea lor, creștinii din generația apostolică trăiau în simplitate, în sărăcie, în contrast cu opulența păgânilor şi chiar dacă bogățiile nu sunt rele prin ele însele, totuşi, riscă să ne piardă mințile prin obsesia de a le avea neapărat, în orice condiții, cât mai repede posibil, fără cumpătare şi cât mai multe! E momentul pentru visul singular, pentru post, înfrânare, neagonisire, caritate deoarece, Mântuitorul Iisus Hristos ne spune că o cămașă ne e de ajuns! A nu merge la biserică nu este totuna cu a nu merge în drumeții, la teatru, în biblioteci sau pe stadioane sau la manifestaţie pe stradă! A merge la biserică nu este un «hobby» şi chiar dacă nu sunt mulți atei, ci doar mulți oameni extrem de ocupați cu foarte multe lucruri, care nu mai au timp de familie și de suflet, în goana lor după pluralul cuvântului «ban», dacă nu ne rugăm doar pentru că avem prea multe afaceri, înseamnă că avem mai multe preocupări lumeşti decât a vrut Iisus Hristos ca să avem! Se pare că prea multă lume este confuză și neștiutoare, iar, în lumea aceasta este prea multă trivialitate, prea multă grosolănie, prea multă minciună! Cel mai întristător lucru este atunci când prea mulți oameni nu mai întrevăd nici o cale de ieșire, când nu Îl mai pot vedea pe Dumnezeu, pentru că nu știm ceva mai multe despre ceea ce e în Rai, dar știm că Hristos este acolo și ne e suficient! Iisus Hristos, nu doar că ne avertizează, El are soluții şi nu va înceta niciodată ca să fie iertător, iar, rugăciunie cu lacrimi nu sunt niciodată prea multe! Mântuitorul Hristos nu ne întreabă dacă s-a schimbat lumea, ci dacă ne-am schimbat noi în această lume! Prea multă vreme, oamenii au căutat surse de hrană, iar, acum caută surse de divertisment şi nu caută prin rugăciune surse de har! În aceste momente de post aspru, ne pregătim de «Buna Vestire» şi ne regăsim în comuniune cu toți frații și surorile noastre în Hristos, cu întreaga Biserică şi cu toţi cei care împărtășesc aceleași simțiri de recunoștință și de iubire.
Minunea Învieri Domnului se află în lumina ce răsare în noi!
Frumusețea Învierii Domnului se regăsește nu doar în realitatea exterioară, ci și în interiorul nostru, în modul în care noi, ca ființe create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, alegem să trăim această Taină de nepătruns! De fiecare dată când ne adunăm în rugăciune, în familie sau în comunitate, în noaptea sfântă de Înviere, noi suntem chemați să fim cu Mântuitorul Hristos în sufletele noastre, să-L primim în inima noastră, așa cum Fecioara Maria L-a primit în ieslea din Betleem. Frumusețea Învierii este, prin urmare, o frumusețe lăuntrică, a vederii Lui Dumnezeu, care se regăseşte în fiecare dintre noi, atunci când ne deschidem sufletul către Dumnezeu și primim iubirea Lui! Este o frumusețe care se hrănește din rugăciune, din iubire și din trăirea autentică a învățăturilor Mântuitorului, o frumusețe care ne transformă, ne curățește și ne face să fim şi mai buni, mai milostivi, mai apropiați unii de alții. La mijlocul Postului Învierii Domnului, Îl vedem pe Hristos în lume și în sufletele noastre că aduce cu sine o nouă speranță, o nouă lumină care ne călăuzește pașii! În această perioadă a Postului Mare, suntem invitați să ne bucurăm nu doar de bunurile materiale, ci mai ales de darurile spirituale: iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, pacea inimii și lumina care ne răsare în întunericul acestei lumi. Aceasta este adevărata frumusețe a Învierii Domnului, faptul că Învierea Lui poate deveni o realitate trăită în fiecare dintre noi, transformându-ne viețile și făcându-ne să trăim în comuniune cu Dumnezeu și cu aproapele nostru! În acest fel, Învierea Domnului nu este doar o sărbătoare care marchează un eveniment din istoria mântuirii, ci o chemare permanentă de a trăi acea Înviere în fiecare zi a vieții noastre! Minunea Învieri Domnului se află în lumina ce răsare în noi atunci când alegem să trăim conform Voii Lui Dumnezeu, în dragoste, în pace și în adevăr! Fără frumusețea credinței în Dumnezeu, moare orice nădejde, se stinge orice speranţă, iar, Împărăția lui Dumnezeu predicată de Iisus Hristos prin minunile săvârşite ne arartă că Învierea este momentul ca să nu mai gândim păgânește! Învierea este aşteptată, Mesia poate să vină în inimile noastre, iar, aceasta este o altă întâlnire reușită cu Dumnezeu! Toţi, cei care avem credinţă, să fim încredinţaţi că nu ne putem încrede decât în Dumnezeu pe Care trebuie să-L vedem în inimile noastre, în vieţile noastre!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
