Considerat un strălucit protagonist al «gândirii politice corecte» şi catalogat ca un spirit non-conformist care a revoluţionat întreg sistemul lingvistic modern prin celebrele sale modele generative, cercetătorul american Noam Chomsky, cel care încă mai trăieşte în Cambridge, Massachusets, şi este născut în 1928, a devenit foarte cunoscut publicului din America şi din întreaga lume, mai ales pentru scrierile sale politice, el fiind unul dintre cei mai mari critici ai politicii externe a Statelor Unite din ultimele şase decenii. Multă vreme profesor emerit la «Massachusetts Institute of Technology» (MIT), Chomsky este considerat o persoană cheie în cadrul stângii politice din Statele Unite, care acum se intitulează exponentă a neomarxismului. Cele mai cunoscute lucrări ale lingvistului sunt legate de analiza mass media şi de modul în care aceasta este folosită pentru a manipula populaţia, o asemenea temă fiind abordată în lucrări de referinţă ca: «Iluzii necesare: Controlul gândului în societăţile democratice» (Necessary Illusions: Thought Control in Democratic Societies), «Limbaj şi Politică» (Language and Politics), «Controlul mass media» (Media Control), «Ordini mondiale: vechi şi noi» (World Orders: Old and New) şi altele. Iar, pentru un răspuns pertinent la lucrarea «Cine conduce lumea?» (Who rules the world?), nu e nevoie decât de un simplu răspuns la întrebarea «Cine conduce pandemia?», pentru că în felul acesta, lucrurile se pot lămuri îndeajuns, dar cu bunăvoinţă şi cu multă credinţă în Dumnezeu!
«Poporul trebuie obișnuit cu satisfacții ieftine, care să îi ocupe timpul și să îl demotiveze în atingerea unor idealuri superioare»!
Profund implicat şi în afara mediilor academice, Noam Chomsky este mult mai cunoscut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică, îndeosebi în ceea ce priveşte critica vitriolantă la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar şi a guvernelor altor mari puteri, motiv pentru care este considerat şi o personalitate marcantă care a inspirat şi inspiră stânga politică din Statele Unite, din America de Sud şi chiar din Europa. Noam Chomsky a identificat şi a explicat într-o formulare accesibilă intelectualilor de pe diferite meridiane, dar şi clasei de mijloc din alte medii sociale, regulile de bază ale manipulării maselor de către elita «maharajahilor» politicii mondiale, reguli sintetizate în ceea ce este denumit «Decalogul Chomsky», un îndreptar care, de fapt, prezintă nişte principii de bază pe care le numeşte strategii ale diversiunii, cu precizarea că asemenea reguli se regăsesc şi abundă cu nonşalanţă în ştirile care se difuzează în fiecare zi pentru amăgirea populimii şi pentru a ne afunda pe toţi în strategia minciunii pandemice pe care se bazează puterea politică în criza ei de legimitate! Pentru astăzi, vom continua cu cea de-a şaptea şi cea de-a opta regulă, prin care se spune că «Poporul trebuie obișnuit cu satisfacții ieftine, care să îi ocupe timpul și să îl demotiveze în atingerea unor idealuri superioare», deoarece «Poporul nu trebuie să aibă acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă și obiectivă», iar, pentru aceasta, e mare nevoie de un sistem de învățământ corupt și nefuncțional, care trebuie convertit în instrumentul ideal de a ține cetățenii în ignoranță și a manipula opiniile colective după bunul-plac al mediocrităţilor bogate care conduc lumea, adică acei «străluciţi» reprezentanţi ai lui Mamona sau «mamoniţii» care subordonează totul jocului banilor, pentru a transforma lumea într-un «talcioc» în care totul se vinde şi se cumpără, indiferent dacă mărfurile tranzacţionate la tarabă se numesc oameni de orice vârstă, copii, femei, «carne vie», teritorii naţionale, arme, droguri, sportivi, titluri academice, sentinţe judecătoreşti, examene, funcţii politice, funcţii administrative şi chiar vechimea în aşa-zisa activitate care se «cântăreşte» la dosarul de pensionare! Această «etică protestantă» din care s-a născut «spiritul capitalismului», cum spunea Max Weber, ne dovedeşte că viaţa şi moartea sunt aproape totuna înaintea banilor, că bogaţii lumii, cei care dictează şi fac legea în «Raiul» capitalist, consideră că este cel mai important să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc oamenii, care acroşează publicul și îl țin legat de emisiuni și seriale vulgare, ce trag tot mai mult inteligența în jos şi o anulează! Ca să revenim la Noam Chomsky, în ciuda scrisului politic voluminos, el respinge în mod explicit ideea că limba ar putea fi implicată în politică și respinge orice rol al limbii în propaganda politică, evitând orice idee că propria lui pledoarie ar putea oferi o experiență necesară pentru analiza sau deconstrucția unei ideologii! În orice caz, adevărata ironie este că oricare dintre noi poate pretinde a fi un lingvist preocupat de «limbajul real» și de «actualitatea a ceea ce fac oamenii cu limbajul», pentru a vedea «cine conduce lumea», dar nu poate fi omisă prea uşor diferența dintre limbă și lingvistică, precum și relația lor diferită cu politica. Desigur, supoziţia că Chomsky respinge o legătură între limbă și politică nu poate fi făcută decât în ignoranța vastului său corpus de analize ale culturii și mijloacelor noastre intelectuale, mai ales că Chomsky redă multe lucruri în tradiția lui George Orwell, despre termeni, cum ar fi «libera întreprindere» și «lumea liberă», care sunt concepute cumva în sistemul de control, dominație și agresiune la care bogaţii lumii sunt artizani de frunte! De multe ori, şi «interesul național» este folosit ca termen de propagandă, fiind conceput, adesea, foarte tranşant, pentru a încerca să estompeze gândirea și înțelegerea celor care mai gândesc! Iar, ca într-un bilanţ de circumstanţă, constatăm că unul dintre cei mai importanţi activişti intelectuali ai lumii ultimului veac ne oferă o analiză asupra puterii americane în schimbare, a ameninţărilor la adresa democraţiei şi a ordinii globale!
«Poporul nu trebuie să aibă acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă și obiectivă»!
Printr-o analiză incisivă şi minuţioasă a situaţiei internaţionale actuale, Noam Chomsky examinează modalitatea în care Statele Unite, în ciuda creşterii importanţei Europei şi Asiei, mai exact, a Uniunii Europene şi a Chinei, încă mai stabileşte, la nivel general, termenii discursului global, inspirându-se dintr-o gamă largă de exemple, de la istoria sordidă a implicării americane în Cuba, la sancţiunile împotriva Iranului şi a Rusiei! Cu îndrăzneală şi chiar cu un tupeu de intelectual rafinat, Chomsky detaliază modul în care politica propagandei americane despre libertate şi despre drepturile omului diferă atât de mult şi de frecvent de acţiunile sale. Cu abilitatea şi chiar cu puterea de pătrundere a «ochiului din umbră», Chomsky dezvăluie modul în care folosirea unor termeni precum «apărarea naţională» uneori mistifică agresiunea Statelor Unite în Vietnam, în Irak sau în Afganistan, considerănd că «Acestea sunt moduri în care intelectul nostru este dărâmat» și capacitatea noastră de gândire este distrusă, ca și posibilitatea noastră de acțiune politică semnificativă care este subminată de sisteme foarte eficiente de îndoctrinare și de control al gândirii ce implică «abuzul de limbaj», aşa cum fac toate sistemele de propagandă cunoscute! Propaganda prin care sunt manipulate masele ne demonstrează că la fel cum poate fi explicată viziunea în ceea ce privește prelucrarea informației în sistemul nervos, de multe ori, acest lucru confirmă capacitatea noastră de exprimare ce poate fi explicată prin reguli și reprezentări interne pe care le folosim în mod inconștient, atunci când asimilăm şi când vorbim sau înțelegem limbajul! Cine analizează în profunzime conflictele din Irak, Afganistan şi Israel/Palestina, furnizând detalii neaşteptate şi nuanţate despre mecanismele imperiale ale planetei noastre din ce în ce mai haotice, va înţelege cât de necruţătoare şi meticulos documentată este cartea «Cine conduce lumea?», o lucrare ce furnizează înţelegerea indispensabilă a problemelor centrale ale timpului nostru, exact lucrul pe care îl aşteptam de la Chomsky. Să fie clar, cruciada pandemiei constituie doar un episod, poate cel mai dramatic şi mai înfricoşător al primului sfert de veac din cel de-al treilea mileniu creştin, pentru că într-o lume fără Dumnezeu, nici cercetarea științifică a viziunii, chiar și fără înțelegerea tehnicilor de manipulare, nu ar putea confirma că s-ar deduce pretenții despre schimbarea socială de la democraţie la anarhism sau de la mişcări de stradă la revoluție!
Cu certitudine, regula potrivit căreia «Poporul trebuie obișnuit cu satisfacții ieftine, care să îi ocupe timpul și să îl demotiveze în atingerea unor idealuri superioare» constituie şi un mod preferat de a înţelege că a face lingvistică înseamnă a avea mai multe de spus despre politică, inclusiv despre Proiectul «România Educată», dar mai puțin despre limbă, deoarece nu este necesară o expertiză academică specială pentru înțelegerea limbajului utopic sau distopic, ci sunt suficiente doar gândirea clară și bunul simț. Totodată, regula potrivit căreia «Poporul nu trebuie să aibă acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă și obiectivă», ca un scop care poate fi atins într-un sistem de învățământ corupt și nefuncțional ce trebuie convertit în instrumentul ideal de a ține cetățenii în ignoranță și a manipula opiniile colective, nu oferă întotdeauna soluţia, dar poate oferi un răspuns în legătură cu interesele celor care doresc să conducă lumea!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
