Ca la noi, la nimeni – Viaţă de câine, după Băsescu?!

Ne-am luat ţara înapoi, zicea nevorbăreţul, ca să nu-i zic mutul, Klaus Iohannis. De unde-a reuşit n-a mai cuvântat. Iar dacă nu răspunde şi nici nu putem desluşi enigma, rămâne cum a fost. Vorba unuia: „Asta e!” Dar în aceste condiţii total neclare e limpede că a fost doar o vorbă-n vânt şi nu se schimbă nimic.
Nu mă voi opri asupra privatizărilor frauduloase făcute de diverse guverne, mă refer la fabricile ce n-au fost distruse total şi apreciate de primul ministru postdecembrist Petre Roman drept fier vechi şi deci necompetitive, al bogăţiilor subsolului din care n-a rămas nevândută doar sarea şi gazul metan. Că dacă ne-am bucurat degeaba de câştigarea procesului cu Ucraina privind Insula Şerpilor, totuşi, cu mult mai devreme se vânduseră terenurile bogate în ţiţei şi gaz metan din zona Insulei Şerpilor. Adică, din Marea Neagră.
Şi cum să se îmbunătăţească viaţa amărâţilor acestei ţări dacă României nu-i mai aparţin bogăţiile solului şi subsolului? În plus, graţie unei legislaţii permisive, multe milioane de hectare de pământ arabil, dacă nu cumva a depăşit cifra zecilor de mii de hectare, nu le mai aparţin foştilor proprietari. Retrocedările ilegale nu s-au comis doar în domeniul forestier, ci şi în acela al agriculturii.
Numai fraierii pot crede în bunele intenţii ale preşedintelui ales. Acela care nici nu ştie în ce calitate scoate perle pe guriţa lui. Când nu-l obligă nimeni să afirme „Noi, liberalii vrem toată puterea”. Aici uită că este preşedinte ales şi nu mai are voie, conform Constituţiei, să se amestece în viaţa politică. Cu aceste afirmaţii, preşedintele ales ne arată că nu se deosebeşte cu nimic de păpuşarul ce l-a împins spre Cotroceni – Traian Băsescu.
Revenind la intenţia noului PNL de-a prelua toată puterea – prezidenţială o are prin votul total neaşteptat cu care l-a învrednicit poporul, dar o mai vrea şi pe cea guvernamentală. Aproape că nu este zi de la Dumnezeu în care să nu se contrazică. Ne aducem bine aminte că, în campania electorală, echipa lui de campanie – formată din oamenii lui Traian Băsescu, adică Vasile Blaga, Adriean Videanu, Monica Macovei, Elena Udrea şi aşa mai departe – urlau ca din gură de şarpe cu este inadmisibil ca puterea să aparţină unui singur partid. Cu referire la PSD. Acum vor toată puterea la PNL. Chiar au uitat aşa de repede?
Şi-aşa, agricultura de subzistenţă se târâia greu. Totuşi, cu un bun ministru al Agriculturii, cum este Daniel Constantin, în 2013 şi anul acesta exportul de produse agricole a depăşit importurile. Culmea este că lozincile lui Traian Băsescu privind aşa-zisa „independenţă a justiţiei” şi „statul de drept” ne confirmă legăturile ombilicale oculte între Traian Băsescu şi urmaşul său – Klaus Iohannis. Este limpede că (in)justiţia va continua, iar moşiile dobândite ilegal la Nana de Ioana şi Traian Băsescu ori Elena Udrea vor rămâne neatinse.
Din aceste pricini, nu ne îndoim, că ţăranului român îi va fi din ce în ce mai greu. Ştiindu-se laşitatea românilor, nimeni nu va mai protesta în stradă ori pe uliţele satelor, din ce în ce mai sărăcite. Poetul cu multe legături în Gorj, clasicul George Coşbuc a scris poemul protestatar „Noi vrem pământ”. Dar cine-l mai citeşte? Mă înşel, cumva, ori istoria se va repeta? Că Ardealul este vândut la bucată, adică la hectare, sau, cum spuneam, la zeci de mii de hectare. Iar românul va fi slugă pe pământul care i-a aparţinut cândva.
ION PREDOŞANU