Motto: „Nu judecați oamenii după cei cu care se adună. Nu uitați că Iuda avea amici ireproșabili.” – Ernest Hemingway, Romancier american (1899-1961)
Scriu în a doua zi din Săptămâna Patimilor, o zi de marți, și nu am a aduce vești bune. Pe lângă faptul că România traversează al treilea an cu veniturile înghețate – salariile și pensiile – introducerea de anul trecut a liberalzării prețurilor la energia electrică și la gazele naturale au condus la creșterea aberantă a facturilor populației, dar și la mari dificultăți create firmelor românești.
CREȘTERI SALARIALE DOAR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT. În afară de profesori, învățători și ceilalți salariați din sistemul de învățământ – adică cei care țin de Ministerul Educației – cărora li se măresc salariile, celelalte categorii profesionale rămân pe mai departe năpăstuite. Iar prețurile produselor alimentare și nealimentare au luat-o razna de-a dreptul. Nu numai din cauza liberalizărilor despre care am vorbit, dar și creșterii prețurilor la combustibili, plus efectele nefaste ale războiului din Ucraina, adică la granițele țării noastre.
PERSPECTIVE SUMBRE. Evident, Guvernul Ciucă a moștenit o situație financiară execrabilă, lăsată de catastrofalele guverne antreioare – Orban și Cîțu – dar nici coaliția PSD, PNL, UDMR și Minorități naționale nu au luat măsuri pentru redresarea situației.
Rata la împrumuturile pe termen lung a sărit la 6%. Costurile medii de împrumut pe termen lung ale statului român au ajuns în luna martie la 6,2%, înregistrând o majorare cu 0,6 puncte procentuale față de luna anterioară, în contextul tensiunilor generate de conflictul militar de la granița României.
În timp ce media europeană a dobânzilor a fost de 1,4%, țara noastră și-a păstrat și luna trecută nedorita poziție de lider al Uniunii Europene în ceea ce privește cele mai mari costuri de împrumut pe termen lung.
Chiar dacă avem cele mai mari sume la împrumuturi, trebuie subliniat că, luna trecută, dintre țările cu același regim monetar ca al nostru, Ungaria și Polonia au înregistrat o creștere superioară față de cea a României. Astfel, în Ungaria, rata medie a dobânzii a crescut cu un punct procentual, ajungând la 5,92%, iar în Polonia creșterea a fost de 0,88 puncte procentuale, rata medie majorându-se la 4,83%.
Odată ce datoria publică depășește pragul de 50% din PIB, și la noi este de 50,2%, dar este sub 55%, legea responsabilității fiscal-bugetare activează mai multe măsuri obligatorii. Iar Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB.
În situația în care datoria sare la 55% din PIB, dar se păstrează sub 60%, Executivul trebuie să ia măsuri care să ducă la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. Dacă și pragul de 60% din PIB este depășit, atunci Guvernul trebuie să vină cu un plan care să aibă ca obiectiv reducerea datoriei publice cu 5% pe an, conform precizărilor EUROSTAT.
CREȘTERE ECONOMICĂ, ÎN SCĂDERE. După avertismentul agenției Fitc, care recent a redus perspectiva de creștere economică a României, la sfârșitul săptămânii trecute a venit rândul și analiștilor de la Standard&Poor’s să facă același lucru. Aceasta a redus la jumătate prognoza de creștere pentru România în acest an, până la 2,1% cu 2,6 puncte procentuale sub ceea ce preconiza antreior, în condițiile în care estimează că războiul din Ucraina va avea un efect considerabil asupra economiei românești.
ION PREDOȘANU
P.S. VISE TAICĂ, VISE! În vremea aceasta, liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, visează la alegerile parlamentare din anul 2024 și crede că tot această coaliție va fi la guvernare! Mira-m-aș! Și apoi, cum va traversa România cei doi ani și jumătate de cumplite crize până atunci? (Ion Predoșanu)
