Stau şi mă-ntreb ce e mai bine pentru ţară. Într-o vreme tulbure, neclară, şi în plan intern dar mai ales extern. Căci sfera relaţiilor internaţionale nu ne este favorabilă. Ca mai totdeauna în istorie. Iar cine crede în stabilitatea datorată apartenenţei la NATO şi la Uniunea Europeană se cam îmbată cu apă rece.
Alegerile pentru preşedinţia României n-au fost cu niciun chip o bătălie între Stânga şi Dreapta. În fond, care Stângă şi care Dreaptă? Candidatul relativei Stângi, deputatul de Gorj Victor Ponta, prim ministru al unui guvern ce a luat inclusiv măsuri de dreapta, a câştigat turul unu cu vreun milion de voturi mai mult decât Klaus Iohannis. Care-a avut o prestaţie modestă în aşazisele dezbateri televizate dinaintea turului doi. Mai bâlbâise nişte răspunsuri din alte interviuri ale domniei sale despre cumpărarea celor şase-şapte case cu bani din meditaţii şi se autodeclarase “anticomunist privat”. Fără a exista o asemenea formulare în limba română, iar de vreo dizidenţă a sa dinainte de ‘89 – ca şi despre cea a presupusului anticomunist Traian Băsescu – nimeni n-a auzit. Ba dimpotrivă. Doar el s-a lăudat că în ‘89 avea o consistentă sumă în dolari americani şi funcţia de Director general din Ministerul Transporturilor fusese obţinută cu aprobarea Elenei Ceauşescu. Traian Băsescu a mai ocupat anterior şi o dubioasă “foncţie” de reprezentant al României, mai exact a NAVROM, la Anvers, şi Klaus Iohannis a fost cel puţin un obişnuit oportunist. Ca profesor de fizică nici nu i se cerea mai mult. Putea fi şi nemembru al partidului comunist, dar în orice caz nu anticomunist.
Pretinsa Dreaptă e alcătuită din fuziunea dintre PNL şi PDL – fost PD şi membru al Partidului Socialist European, încă de pe vremea lui Petre Roman, actual liberal vopsit, şi chiar a lui Traian Băsescu. În campanie, sintagma ori sloganul – cum vreţi s-o luaţi – “România lucrului bine făcut” a dat roade. O impresie şi mai grozavă a lăsat ceasul nemţesc păstrat de Klaus Iohannis de la un bunic al lui. Dar ce ne facem dacă acest ceas nemţesc va funcţiona cu cip American?
În realitate, alegerea neaşteptată ca preşedinte al României de către Klaus Iohannis, primarul Sibiului vreo paisprezece ani şi jumătate, a fost un blam pentru actuala clasă politică din ţară. Analistul politic Radu Magdin aprecia că: <>”.
Cu mult mai avizat, Călin Georgescu, fost Director Executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă din România(1997-2013), actualmente Preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma (Club de la Roma din care face parte şi Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu) susţine următoarele: “Alegerile prezidenţiale ar putea aduce o schimbare în bine doar printr-un joc al hazardului”, iar “FMI a pus umărul la îndatorarea României ca să fie o pradă mai uşoară pentru hienele care stau la pândă”.
Câştigătorul alegerilor prezidenţiale – surprinzătorul Klaus Iohannis se află, până pe 11 decembrie, într-o vizită privată, pretinde el, chipurile în SUA. La Palm Beach. Cine garantează că nu se va întoarce de acolo cu directivele pentru noul cincinal? Doar americanii au declarat că abia aşteaptă să lucreze cu el.
Şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe care-au lăudat-o şi decorat-o! Occidentul nu dorea ca Stânga să acapareze puterea în România. Vor proceda la fel şi în cazul în care va reuşi Dreapta să facă acelaşi lucru? De unde şi până unde doar Dreapta este reformatoare şi anticomunistă? Oare să nu conteze chiar deloc faptul că Guvernul Ponta are ceva rezultate? Şi, mai ales, cum va evolua promisa conlucrare a preşedintelui ales Klaus Iohannis cu toate partidele şi cu toate guvernele? Greu de spus!
Ion Predoşanu
