Motto: „Înainte de a fi criza economică, este criza morală.” – Acad. Eugen Simion
Cândva, și sperăm că aceasta se va petrece cât mai curând, vom scăpa și de criza provocată de pandemia de coronavirus. Cineva, nu știu dacă nu cumva avea chiar dreptate, ne amintea că mult mai mulți decât cei ce vor dispare din pricina coronavirusului, în România vor muri și mai mulți de foame. Asta se va întâmpla, mai ales, dacă nu se vor lua măsuri de a se putea relua munca odată cu încetinirea sau chiar dispariția cumplitei acțiuni a COVID-19!
ECONOMIE LA TURAȚIE MICĂ. Am furat o idee, dintr-un comunicat al CONAF. Economia „la relanti” ar fi cheia revenirii din criza coronavirus. Practic, o economie la turație mică, scoasă din viteză, dar continuând să funcționeze chiar și moderat, în condițiile date, ar reprezenta soluția depășirii perioadei de criză. În condiții care să ne permită ulterior revenirea economică, fără pierderi majore. Ceea ce este de preferat inactivității aproape totale. Este momentul să ne concentrăm pe acțiuni care să promoveze evoluții viitoare ale economiei. Suntem conștienți că imediat după criza actuală, o altă criză iminentăî, cea economică, va izbucni, iar spre a nu fi afectați în proporție covârșitoare, trebuie neapărat să acționăm acum pentru un viitor independent de măsurile de reducere și prevenție a îmbolnăvirii cu coronavirus și a crizei din sănătate. Prin care trec toate statele lumii.
Guvernul României se impune să fie ferm și să acorde o atenție sporită sectorului privat, singurul capabil să susțină economic revenirea din criză, prin subvenții de la guvern în cuantumul câștigului salarial mediu brut(5.500 de lei brut) pe perioada stării de urgență(care va fi prelungită cu 30 de zile, printr-un Decret prezidențial ce va fi semnat săptămâna viitoare), repet, pentru fiecare angajat și această măsură să fie păstrată măcar timp de șase luni, dacă nu chiar nouă luni, așa cum se anunțase inițial și cum ar fi mai sigur.
Altfel spus, în loc să stimulăm șomajul, sau mai precis creșterea șomajului, chiar și numai a șomajului tehnic, să fie stimulată păstrarea locurilor de muncă, plata contribuțiilor salariale la bugetul de stat și siguranța locurilor de muncă pentru angajații intrați obligatoriu în șomajul tehnic prevăzut de măsurile stării de urgență!
Este clar că fără stimulente acordate mediului privat și fără subvenționarea agriculturii, rata șomajului ar putea depăși 10% în România, la fel ca și la nivel mondial. Iar experiența crizelor anterioare ne-a învățat că, cu cât este mai tardivă redresarea companiilor, în special cele românești, cu atât se va prelungi asistența socială acordată angajaților disponibilizați, iar economia țării va avea de suferit, creându-se în felul acesta dezechilibre grave în economie.
Cristina Chiriac, președintele CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin) afirma: „Această măsură ar poziționa economia românească „la relanti” în timpul pandemiei COVID-19. Subvenționarea salariilor de la stat este menită să păstreze locurile de muncă, iar perioada de activitate lucrativă ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajaților. Criza creată de coronavirus a scos în evidență numeroase provocări pentru economie, mai ales în țările cu venituri mici, așa cum este și cazul României. În prezent, trebuie luate măsuri decisive și coordonate pentru minimalizarea impactului uman și economic viitor. Prin aceste măsuri ne dorim menținerea stabilității financiare, reducerea la minim a pierderii locurilor de muncă și, cel mai important, menținerea afacerilor în stare de funcționare.”
CONAF amintește de modelul matematic găsit de Israel, prin care economia va reporni după criza creată de coronavirus. Modelul se bazează pe închiderea intermitentă a activității sociale și economice.
„Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanțare socială, și cea de continuare a activității economice, chiar și la parametri reduși”, a mai explicat președintele CONAF.
ION PREDOȘANU
