Ca la noi, la nimeni – Recucerirea României!

303

O celebră cântăreaţă folk a tinereţii mele, plecată mai demult în Germania – Adriana Ausch, cânta cu o voce de cleştar cântecul şi melodia unui Danovan, dacă nu mă-nşel: „Învaţă de la vânt”. Sau cumva a lui Bob Dylon, că nu ştiu sigur, muzica şi muzichia nefiind un domeniu în care mă pricep. Versurile sunt admirabile, ca şi melodia.
Şi stau şi mă-ntreb de ce tot bâjbâim de vreo 15 de ani şi continuăm a merge fără busolă. Că România n-are nicio strategie. De ce să ne mai ascundem după deget. Noi nu urmăm niciun model economic ori social, nu învăţăm de la nimeni. Nici măcar din propriile greşeli.
Fără a fi antieuropean, ci mai degrabă eurosceptic mă îngrijorează dispariţia brumei de suveranitate. Pe care-o pun în cârca Uniunii Europene, care ne-o ştirbeşte. Că despre FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană la care ne-am îndatorat aiurea – pe vremea Guvernului PreşBăsescu-Boc – ce să mai zic.
Fără a face ceva acolo, cât de cât, profitabil pentru ţară. Măcar niscaiva locuri de muncă ori investiţii în infrastructură. În doi ani s-au prăduit cei 20 de milioarde de euro împrumutaţi, iar achitarea datoriei şi a dobânzilor va dura trei-patru generaţii de acum încolo. De ieri, sunt pentru a patra oară bunic de fecior. Când mă gândesc ce ţară lăsăm copiilor şi nepoţilor mă îngrijorez cumplit.
Prea lejera abordare a celor votaţi în 2012 a derapajelor Guvernatorului Coloniei numită, cum mai ziceam, încă România e o palmă dată celor ce erau plini de speranţe. Votând mai ales anti-Băsescu. De care nu vom scăpa de tot nici din decembrie 2014 încolo. Regimul Băsescu şi structurile create de nesăbuitul ce nu respectă vreo lege ori Constituţia vor lăsa urme greu vindecabile.
Şi-acum, pe scurt, dau exemplul Franţei. De la care-am avea multe de învăţat şi cu francezii se află în relaţii excelente primul ministru al româniei, Victor Ponta. Mai nou, ministrul Economiei Franţei, Arnaud Monteborg, citat de Le Monde, a semnat un Decret pentru „patriotismul econmomic” considerat atât de necesar. La ei, nu şi la noi. Fără a pricepe de ce? De acum încolo, industriile strategice sunt vândute doar cu avizul statului. Deci Franţa îşi protejează mai strict interesele în domeniile considerate strategice.
Pur şi simplu, ministrul economiei Franţei – una mult mai puternică decât a noastră – a semnat un  Decret pentru întărirea patriotismului economic prin extinderea domeniile în care operaţiunile de vânzare, fuziune ori concesiune necesită un acord prealabiul al statului. La nou de ce nu se impune aşa ceva? Ministrul Economiei Franţei mai consideră măsura ca o protecţie a intereselor sale strategice şi drept o „recucerirea puterii noastre”
Practic, Decretul extinde controlul investiţiilor străine la încă cinci domenii: energie, reţele de transport, aprovizionarea cu apă şi protecţia sănătăţii publice. Aceste domenii se adaugă altor sectoare protejate printr-o măsură similarăr adoptată în 2005.
Culmea că, la noi, anul 2005 e anul din care patriotismul de orice fel – cultural(a se vedea demiterea lui Augustin buzura de la ICR şi instalarea antiromânului Horia Roman Patapievici!) şi economic – au dvenit desuete. Şi pe cale de dispariţie. Ca şi statul. Că ăla de drept nu mai există decât în vorbe!
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here