Motto: „Liberalismul instituie concurența ca o competiție de valori, și nu confiscarea umană. El are un singur defect: prin competiția dură care se practică în liberalism, nu poate fi evitată apariția deșeurilor sociale, adică a neajutoraților.” – Petre Țuțea
Așa a gândit filosoful român Petre Țuțea, cel interzis în perioada comunistă, și chiar nu are rost să punem la îndoială spusele sale cu tentă aforistică. Chit că, liberalismul românesc – cu bunele și relele sale – nu mai seamănă deloc cu liberalismul de astăzi. Unul rupt total de liberalismul din vremea Brătienilor. Mai ales că, și pe plan european, PNL-ul nu mai are chiar nicio legătură cu liberalismul, fiind membru al Partidului Popular European, ca și „apoliticul” președinte Klaus Werner Iohannis. Președintele de facto și al PNL, în vreme ce Orban Ludovic – ajuns prim-ministru și deci șef al Guvernului PNL – este un umil subaltern al sasului sibian.
Care Președinte are „GuWernerul Meu”, căruia nu-i găsește niciun cusur. Deși administrarea averii statului este sub orice critică. Nici măcar nu-i sigur că alcătuirea Guvernului LuCOVID îi aparține lui Orban sau este în totalitate „opera” lui Klaus Werner Iohannis.
Nu încercăm să alcătuim un clasament al celor mai incompetenți miniștrii, întrucât dacă am face-o ne-ar fi foarte greu. Oricum, cel mai demis dintre ei nu-i Orban Ludovic, ci ministrul Finanțelor Publice, Vasile Florin Cîțu. Cel care-a picat și la niște moțiuni simple – în urma cărora nu era practic demis, dar o demisie de onoare și-ar fi putut da -, ministru ce a dus, cu împrumuturile sale inexplicabil de mari și la dobânzi colosale, România pe primul loc la îndatorare dintre toate țările membre ale Uniunii Europene. În sfârșit, suntem și noi pe primul loc la ceva.
Intrigă, de asemenea, faptul că este menținut în funcția de ministru al Sănătății vasluianul Nelu Tătaru. Un ministru ce nu s-a distins prin nimic bun. El fusese un chirurg oarecare dintr-un mărunt oraș de provincie – Huși, unde lucra probabil cu bune rezultate. Oricum, dacă n-ar fi fost Președintele Organizației Județene PNL Vaslui n-ar fi ajuns, cu siguranță, acolo unde este acum.
În cazul lui Nelu Tătaru nu se poate, în niciun caz, vorbi de competență. El a venit ca un necunoscut, iar acum se dă mare specialist în epidemiologie. L-a dat afară pe reputatul epidemiolog prof. univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel din funcția de președinte al Comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății și a raportat „izbânda” sa într-o ședință de guvern la Palatul Victoria. Demiterea lui Adrian Streinu-Cercel, manager al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș a fost salutată de prim-ministrul Orban Ludovic, cu sublinierea „prea târziu!”
În ăst timp, demnitarul Nelu Tătaru a mai demis mulți manageri de spitale, înlocuindu-i cu manageri liberali. Noile numiri nu s-au făcut pe bază de concurs sau de competențe profesionale, așa cum ar fi trebuit. Au ajuns manageri de spitale inclusiv chelneri sau patroni de Pompe funebre.
Dacă la începutul pandemiei actuala putere se lăuda cu strategia aleasă de România, fiind împotriva testărilor în masă ce ne-ar fi arătat adevărata și grava situație în care se află țara, iată că mai nou situația a fost scăpată de sub control.
O altă „curățenie” a comis-o Nelu Tătaru atunci când a înlocuit directorii Direcțiilor Județene de Sănătate Publică. Tot fără concurs! De unde se vede că funcția politică și apartenența la PNL sunt mai importante decât competența.
ION PREDOȘANU
P.S. Joi, după ce încă de luni un doctor de la DSP București fusese declarat infectat cu COVID-19, iar până miercuri se mai infectaseră alți 34 de colegi ce nu fuseseră testați, ministrul Nelu Tătaru a mers la DSP București să se convingă singur de anomalie. Până la această oră, când scriu aceste rânduri, nu se cunosc măsurile. (Ion Predoșanu)
