Motto: „Munții noștri aur poartă,/ Noi cerșim din poartă-n poartă.” – Octavian Goga
Să începem cu o știre de joi. Din care aflăm că Guvernul accelerează împădurirea terenurilor degradate: ia terenudri de la Administrația Domeniilor Statului (ADS) și le dă la Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, cu scopul declarat al reîmpăduririi. Zeci de mii de hectare de teren își vor schimba proprietarul. Printre aceste terenuri, multe dintre ele sunt din Munții Apuseni. Iar Apusenii mor natural, sub ochii Ministerului Mediului, al ecologiștilor și ai guvernanților, în genere. Cel puțin până acum.
GÂNDACUL, DUȘMANUL PĂDURILOR DIN MUNȚII APUSENI. O anumită specie de gândac este principalul vinovat. Gândacul cu pricina, ajutat de cei de la Ministerul Mediului și de cei de la ROMSILVA a fost în stare să „mănânce” nu mai puțin de 40.000 de hectare de pădure.
CUM A FOST POSIBIL SĂ NU-I VINĂ NIMENI DE HAC GÂNDACULUI? Ei bine, uite-așa. Prin nepăsarea celor de la Mediu, a ecologiștilor și a noastră, a tuturor.
TRISTA ISTORIE A FOSTELOR PĂDURI DIN MUNȚII APUSENI! Acum, chiar nu o vom lua chiar de la începuturi. În popor s-a spus că „codrul e frate cu românul!” Iar fratelui român chiar nu i-a păsat de soarta codrilor din Munții Apuseni. Poate doar pe vremea lui Avram Iancu – Crăișorul munților.
Parcul Național Apuseni se întinde pe o suprafață de 75.784 de hectare, incluzând și zonele locuite, deși administrațiile locale și cetățenii nu au fost întrebați dacă vor să intre în aria naturală protejată. După ce oamenii din Apuseni au aflat că nu-și mai pot construi nici măcar un coteț în propria curte sau nu se mai pot racorda la utilități fără aprobare de la Administrația Parcului, au început revoltele… Cam târziu!
POETUL NAȚIONAL AL „PĂTIMIRII NOASTRE”. Octavian Goga – poetul clujean al PĂTIMIRII noastre a fost o fire sensibilă. Poet. Dar și politician. Premier chiar! Este cunoscut drept „poetul pătimirii noastre”. Iar versurile din motto-ul acestor simple note îi aparțin. Ca și altele extrem de inspirate, din volumul „Cântece fără de țară”. Precum următoarele: „La noi sunt codrii verzi de brad/ Și câmpuri de mătase,/ La noi atâția fluturi sunt/ Și-atâta jale-n case.” A luptat pentru poporul român, dar a fost prieten și cu maghiarii.
MARCEL CIOLACU ȘI DOI MINIȘTRI, LA BRUXELLES. Miercuri, după amiază, au plecat spre Bruxelles, care-i un fel de capitală a Uniunii Europene, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, cu un avion de linie și la clasa economic, ministrul Finanțelor publice, Marcel Boloș, cu același avion de linie dar la clasa bussines, și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Adrian Câciu. Ziua de joi a fost o zi plină pentru toți cei trei membri ai delegației Guvernului României.
NEGOCIEREA DINTRE MARCEL CIOLACU-URSULA VON DER LEYEN. Voi începe cu primirea, întâlnirea și câte ceva din negocierile dintre prim-ministrul România, Marcel Ciolacu, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La finalul celor 40 de minute, cât a ținut întâlnirea prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul a ținut o conferință de presă în fața jurnaliștilor români. Marcel Ciolacu a negociat pentru postul de Comisar European care-i va reveni României, dar nu a oferit vreun nume. La întoarcerea la București, el va avea o întâlnire cu liderul pretinsului Partid Național Liberal, Nicolae Ciucă, deși atributul numirii viitorului comisar European al României îi revine premierului. Apoi, Marcel Ciolacu va avea o întrevedere și cu președintele Klaus Iohannis, care-i membru al Consiliului European. Premierul a prezentat noul plan de investiții pentru infrastructură rutieră și feroviară în țara noastră, solicitând o sumă de 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile, dar i s-au oferit numai 7 miliarde de euro. Deși social-democrații au solicitat un post de comisar european pentru economie, încă nu a primit răspunsul pe care-l aștepta. Comisarul pentru Agricultură a fost deja antamat de o altă țară și ar mai rămâne ca posibil un post de comisar european pentru vecinătate și integrare. „Am avut o discuție foarte aplicată cu doamna președintă Ursula von der Leyen, nou aleasă, despre comisarul României, dar și despre PNRR, chiar mai tehnică despre cererea de plată numărul trei. Urmează alte discuții tehnice cu miniștrii noștri de resort – Marcel Boloș și Adrian Câciu. Am mai discutat și despre intrarea României în Spațiul Schengen, dar doamna președintă a Comisiei Europene ne-a susținut totdeauna. Nu a fost de acord cu cererea de plată numărul trei, nefiind de acord cu reducerea ori plafonarea pragului pentru IMM-uri.”
ION PREDOȘANU
P.S. În țară, pentru funcția de comisar european au fost vehiculate numele europarlamentarului Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, și al Simonei Bucura Oprescu, ministrul Muncii. Totuși, deși Nicolae Ciucă s-a pripit, criticându-l pe colegul de coaliție, Marcel Ciolacu, numele viitorului comisar european pentru România va trebui transmis la Bruxelles până în data de 30 august 2024. (Ion Predoșanu)
