Ca la noi, la nimeni – Lumini şi umbre, la plecarea Reginei Ana!

210

Cârtitori de doi bani lansau vestea poveste că nu sunt posibile funeralii naţionale pentru regretata Regină Ana. Care, vezi Doamne, ba nu avea cetăţenie română – în mintea lor bezmetică -, ba cum urât zicea, mâhnindu-mă profund, altfel talentatul poet şi prozator Răzvan Ioan Boanchiş în publicistica sa cotidiană din Naţional, n-ar fi fost Regină nici o oră. Ca şi cum toate acestea s-ar fi petrecut din vina ei. Răzvan o numea Regina fără ţară, pentru motivul independent de voinţa Majestăţii Sale că nu a fost nici măcar pentru o oră Regină de facto a României.
Ce bine este că Guvernul a aprobat o hotărâre pentru declararea Zilei de 13 august 2016 zi de doliu naţional pe teritoriul României. Şi ar mai fi bine ca Drapelul Gărzii de Onoare să aibă noua Stemă a României, cu coroana regală dispusă la nivelul superior.
Oameni cu scaun la cap, precum ex-preşedintele Emil Constantinescu i-a adresat şi publicat o epistolă de suflet „La plecarea Reginei Ana”, din care cităm: „O personalitate atât de vie nu dispare din conştiinţa publică. O aură de demnitate, de curaj, de bunătate şi înţelepciune stăruie o vreme îndelungată în urma ei, ca o efigie nepieritoare, care ne oferă şansa să fim măcar cu o fărâmă mai buni, mai înţelegători, poate chiar mai inteligenţi şi mai îndrăzneţi. Să nu irosim această şansă şi să-i mulţumim Reginei care ne-o dăruieşte cu aceeaşi generozitate cu care ne-a ocrotit cât timp ne-a fost dat să ne fie aproape.”
Tot profesorul universitar dr. Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, ne mai aminteşte că a cunoscut-o prima oară în noiembrie 1995, când Regina Ana l-a reprezentat la funeraliile lui Corneliu Coposu pe Majestatea Sa Regele Mihai, care nu primise aprobarea de a intra în ţară. Abia sub preşedinţia lui Emil Constantinescu acesta i-a invitat pe Regele Mihai şi pe Regina Ana la Palatul Cotroceni şi le-a înmânat paşapoartele diplomatice româneşti. Cu care au întreprins încă de atunci primul turneu oficial în sprijinirea aspiraţiilor României de integrare euro-atlantică.
Principesa Ana de Bourbon-Parma, viitoarea Regina Ana a României, rămâne ca o întrupare a curajului calm, discret, demn şi cu atât mai impresionant. Ca tânără condusese maşini, ambulanţe sub tirul necruţător al obuzelor şi care îşi asumase fără ezitare destinul tragic al exilului în numele unei patrii – România – pe care n-a cunoscut-o multă vreme decât din tristeţile soţului – Majestatea Sa Regele Mihai. Dar României i s-a dedicat fără preget, Cu înţelepciune, discreţie de fin diplomat care şi-a slujit ţara.
Ultimul mare Serviciu Naţional adus României de Regina Ana este tocmai înmormântarea sa acolo unde sunt pe veci regii tuturor românilor, la Curtea de Argeş. Chiar dacă România este o Republică şi majoritatea alegătorilor sunt şi rămân adepţii Republicii, cinstirea înaintaşilor, cu luminile şi umbrele lor, constituie o datorie naţională.
Ultimul drum al Reginei Ana va fi la veşnica adăpostire a regilor României, de la Mănăstirea Curtea de Argeş. În ziua de 13 august 2016, Zi de Doliu Naţional şi de Funeralii Regale. Cu oaspeţi de seamă, reprezentând marile Case Regale ale Europei.
ION PREDOŞANU

P.S. Îmi cer iertăciune fostei mele colege de la Gorjeanul, Dorina Cioplea pe care-am supărat-o, fără să vreau, în editorialul de ieri. Iertarea este un fapt omenesc, să fim deci oameni!, stimată Dorina Cioplea. (Ion Predoşanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here