O persoană invitată la o emisiune de televiziune spunea şi argumenta că o Comisie specială a Parlamentului României pentru dezbaterea situaţiei create de Proiectul Guvernului Ponta pentru demararea sau nu a exploatării miniere – fie ea şi de suprafaţă – de la Roşia Montană este necesară.
Dar, continua, mult mai importantă ar fi o Comisie de anchetă spre a se vedea de ce s-a ajuns aici şi cine sunt cei care se fac vinovaţi. Şi, adevăr grăia. Normal, protestele continuă la Bucureşti. Din păcate, alaltăseareă s-au amestecat printre oamenii de bună credinţă şi băsişti. Înlăturaţi de la manifestare de protestatarii adevăraţi. Cu care nu are nimeni nimic. La fel cum este foarte posibil ca tot infiltraţi şi interesaţi să protesteze, sunt şi persoane dintre străinii care nu vor independenţa energetică a României. În fond, despre prezenţa acestora ca „turişti” – veniţi ba de la Est ba de la Vest (Budapesta, de pildă!) s-a vorbit şi la “Marea Învălmăşeală din decembrie ‘89!” Numai interese şi indivizi ce nu doresc exploatarea aurului, argintului şi metalelor rare, ori crearea de surse interne ca să nu mai oblige cumpărarea de către România a gazului rusesc la preţuri infernal de mari susţin mitingurile de acest fel. Moscova nu poate fi străină de astfel de gesturi. La fel ca şi Budapesta, posibilă unealtă a intereselor lui Georgl Soros. Cel aflat la cuţite cu omul de afaceri israelian Benny Steinmetz, tot într-un scandal de corupţie cu exploatarea unui zăcământ de fier în Guineea. Despre scandalul celor doi magnaţi vorbesc agenţiile de presă occidentale, care susţin că grupul de firme al lui Benny Steiunmetz ar deţine 16% din acţiunile de la Roşia Montană Gold Corporation. Există mijloace moderne de comunicare, Internetul creând posibilitatea unor site-uri ori e-mail-uri prin care se primesc tot felul de informaţii. Aşa cum sunt români patrioţi prin Germania şi Statele Unite ale Americii, de ce n-am găsi români patrioţi şi prin România? Unul dintre site-uri oferă cronologia faptelor şi documentele cedării fără vreun leuţ a zăcământului de la Roşia Montană, Roşia Poieni şi altele din Munţii Apuseni. Pe lista ruşinii apar nume precum Călin Popescu Tăriceanu, ministru al Economiei prin 1996, Valeriu Stoica –ex-ministru al Justiţiei în mai multe guverne, Decebal Traian Remeş, fost la Finanţe, acum puşcăriabil, ex-premierul Radu Vasile, a cărui soaţă Mariko era unguroaică, Radu Berceanu – ex-ministru al Economiei în 1999, când s-a dat licenţa către presupuşii canadieni, Traian Băsescu – pe la Transporturi de vreo cinci ori ca şi una din pupilele sale – Anca Boagiu, şi fostul premier pentru un an – deloc nevinovatul Mugur Isărescu, Guvernatorul „pe viaţă(?)” al Băncii Naţionale a României. Tot ce se poate ca această listă să fie incompletă. Faptul că Guvernul Ponta s-a gândit să ia taurul de coarne, fiind obligat să scoată castanele din foc, odată şi odată, nu are de ce să ne înspăimânte. În fond, miniştrii Cabinetului Ponta au renegociat şi au obţinut clauze favorabile – cât de cât – şi României. În vreme ce Radu Vasile, Radu Berceanu şi Mugur Isărescu au făcut tot posibilul ca actuala firmă – care şi-a tot schimbat denumirea – Roşia Montană Gold Corporation să fie acţionar majoritar fără să plătească vreun euro, iar săraca Românie a mai ajuns şi datoare. Cu imensa sumă de 500 milioane euro! Cum s-ar zice, şi… păcălită şi cu banii luaţi!
N.Roşca
